Ierni geroase, veri caniculare si secetoase. Dupa ce ca suntem printre cei mai saraci din Europa, clima vine si ea cu diverse costuri directe sau indirecte, de la cheltuielile pentru incalzire la starea drumurilor.
Primul lucru care ne vine in cap atunci cand ne gandim la relatia dintre clima si bani este, cel mai probabil, tabelul cu cheltuielile de intretinere sau factura la gaze. Exista un indicator care ne arata de cata energie este nevoie pentru a incalzi o locuinta in functie de zona unde este amplasata aceasta. Heating degree day (HDD, in romaneste grade-zile) reprezinta numarul de grade cu care trebuie ridicata temperatura unei cladiri pentru a asigura confortul termic al locatarilor. Intr-o zi geroasa de iarna, poate fi vorba de o diferenta de 40 de grade, in timp ce primavara tarziu sau toamna devreme e posibil sa avem nevoie doar de 2-3 grade. Toate aceste diferente zilnice de temperatura intre media temperaturii exterioare si temperatura de confort se aduna si astfel se poate calcula numarul de grade-zile pe o luna sau pe intreg anul.
Conform statisticilor Eurostat, media la nivelul Uniunii Europene este de circa 3.000 de grade-zile pe an. Ea este evident mai mare in statele nordice (in jur de 5.000 in Suedia si circa 5.400 in Finlanda) si mai mica in zonele mediteraneene (600 de grade-zile in Cipru, 1.100 in Portugalia, 1.500 in Grecia, 1.800 in Spania si Italia, 2.300 in Franta si Croatia). In Romania, media ultimilor ani este de circa 2.800 de grade-zile, mai ridicata in centrul tarii si in nordul Moldovei (3.100-3.200) si mai scazuta in sud si sud-est (2.500-2.600). Cu alte cuvinte, in lunile reci (din octombrie pana in aprilie), temperaturile exterioare medii sunt in Romania in medie cu 13 grade mai mici decat nivelul de confort termic (care este considerat de obicei a fi de 18-19 grade). Spre comparatie, in Italia diferenta medie este doar opt grade, iar in Portugalia, de cinci.
Bani grei
Este evident ca romanii cheltuiesc semnificativ mai mult pentru a-si incalzi locuintele decat cei din jumatatea de sud a continentului. Un calcul relativ grosier arata ca este nevoie de circa 4 KWh pentru a ridica cu un grad temperatura intr-o locuinta de 80 de metri patrati construiti unde se inregistreaza pierderi termice medii (ceva mai putin daca este vorba despre un apartament la bloc, ceva mai mult daca este vorba despre o casa). Adica o familie medie din Romania consuma cam 11.000 KWh pe an pentru incalzire, in timp ce una din Grecia doar 6.000 KWh pe an, iar una din Portugalia se descurca cu vreo 4.000 KWh.
In Romania, cei care au centrala pe gaze platesc cam 0,14 lei pentru KWh (deci in jur de 1.500 de lei pe an pe locuinta medie conform calculului de mai sus), iar cei conectati la sistemele de termoficare, cam 0,2 lei pe KWh (adica undeva la 2.200 de lei). Iar cei care au facut greseala sa-si construiasca locuinte mari simt din plin povara incalzirii. „Am ridicat in 2007 o casa de 200 de metri patrati in Pantelimon si, in functie de cat de rece este iarna, dau pe gaze intre 3.500 si 5.000 de lei pe an“, povesteste bucuresteanul Valentin Grasu.
Cu o clima ca a Greciei, sumele ar fi scazut la aproape jumatate. Adica, punand la socoteala circa patru milioane de locuinte incalzite cu gaze sau conectate la sistemul centralizat, platim in plus pentru confortul termic cam 700 de milioane de euro pe an fata de eleni. Asta fara a mai lua in calcul cele trei milioane de locuinte care folosesc lemne, peleti, electricitate, carbuni, GPL, pacura etc. Si nu doar combustibilul costa mai mult in statele din estul si nordul continentului, ci si investitia initiala in sistemul de incalzire este mai mare, caci totul trebuie dimensionat pentru temperaturi ce pot ajunge si la -30 de grade in unele regiuni.
De la o extrema la alta
Ce e inca si mai rau pentru buzunarele concetatenilor nostri (mai ales a celor din sudul, estul si vestul tarii) este ca in lunile de vara vine de obicei reversul medaliei: locuintele incalzite cu atata cheltuiala iarna trebuie sa fie racite in perioadele caniculare. In Bucuresti, de pilda, temperaturile medii in iulie si august sunt mai mari decat in Barcelona si aproape la fel de mari ca in Roma. Evident, energia electrica folosita de aparatele de aer conditionat sau de ventilatoare costa. Si nu putin. In plus, nu poate fi desigur trecuta cu vederea nici in acest caz investitia initiala: un aparat de aer conditionat pentru o singura camera inseamna un efort financiar de cateva sute de euro.
La capitolul cheltuieli de care am fi putut scapa daca ne-am fi nascut cateva sute de kilometri mai la sud intra, pentru soferi, si cauciucurile de iarna. Obligatorii de cativa ani, acestea costa, in functie de marca si dimensiuni, intre 200 si peste 1.000 de lei bucata.
Tara gropilor
Si daca tot a venit vorba de iarna si de drumuri, trebuie spus ca un alt capitol la care Romania consuma semnificativ mai mult decat statele din sudul ori vestul continentului este deszapezirea. In sezonul rece 2012-2013, de pilda, doar pentru curatarea drumurilor nationale si a autostrazilor s-au cheltuit peste 300 de milioane de lei. La aceasta suma se adauga cateva milioane sau zeci de milioane de lei pentru fiecare judet (in Teleorman, de exemplu, s-au incheiat in 2013 un contract de deszapezire a drumurilor judetene in valoare de aproape 100 de milioane de lei pe patru ani), plus sumele cheltuite de primarii pentru drumurile locale.
Este evident ca, dincolo de suficient de multele contracte de deszapezire sub semnul intrebarii, datele climatice nu ne sunt deloc favorabile. La Bucuresti, de pilda, sunt in medie 90-100 de zile cu inghet pe an si 23 de zile cu ninsori (de multe ori abundente), in timp ce la Paris sunt in medie doar 29 de zile cu inghet si 15 cu cativa centimetri de zapada pe an, iar la Madrid doar 15 zile in care termometrul coboara sub zero grade si trei zile cu ninsoare pe an.
Iar iarna mai lunga si mai umeda mai este insotita in Romania (si in cateva din statele din jur) de un fenomen deloc placut: un numar foarte ridicat de cicluri inghet-dezghet. „La noi sunt, in anumite regiuni, si 80-90 de cicluri de acest tip in fiecare iarna. Mai exact, temperaturile diurne sunt pozitive si cele nocturne negative. In sudul si vestul Europei sunt mult mai putine nopti sub zero grade, in timp ce in nord sunt mult mai putin zile peste zero grade. Dar la noi, in Bulgaria sau Ungaria variatiile sunt numeroase, iar apa patrunde ziua in fisurile din drum, iar cand ingheata le mareste. Si tot asa, pana apar gropile cu care avem de-a face in fiecare primavara“, explica un oficial al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale.
La mila vremii
De efectele negative ale climei nu scapa nici agricutorii. Daca in alte state europene sezonul incepe mai devreme si se termina mai tarziu, permitand, de la caz la caz, si cate doua culturi, in Romania nu sunt deloc rare inghetul si bruma in aprilie sau octombrie. „Sunt ani in care am pierdut toata recolta de fructe pentru ca pomii au inflorit si apoi temperaturile au coborat brusc sub zero grade. In plus, pana cand se coc legumele noastre piata e invadata de marfa din Turcia sau Italia, unde sezonul incepe si cu doua luni mai repede decat la noi, daca nu este chiar continuu“, se plange fermierul muresean Tudor Grama.
Si nu doar vremea rece este un minus pentru agricultura locala. Verile secetoase si caniculare pun de multe ori in pericol recoltele. In 2012, de exemplu, spunea ministrul agriculturii, Daniel Constantin, pierderile cauzate de seceta in majoritatea sectoarelor agricole au fost in jur de 20%, dar au fost unele culturi unde productia a scazut cu pana la 60%. De exemplu, productia de porumb a fost in acel an de circa 4,7 milioane de tone, in scadere cu 60% fata de nivelul de aproximativ 11,7 milioane de tone inregistrat in 2011 – asta inseamna o paguba de peste jumatate de miliard de euro.
Desigur ca exista solutia sistemelor de irigatii. Doar ca investitia initiala poate costa cateva mii de euro pentru fiecare hectar, iar cheltuielile de exploatare se ridica, in functie de nivelul de precipitatii si de sistemul adoptat, la 100-150 de euro pe an pe hectar. Iar cand productia de cereale de pe un hectar se vinde cu circa 1.000-1.500 de euro, bani din care trebuie acoperite toate celelalte cheltuieli (arenda, arat, insamantat, fertilizat, erbicidat, prasit, recoltat etc.), este clar de ce majoritatea fermierilor privesc inca irigatiile ca pe un lux.
sursa: capital.ro
