Negocierile de la Copenhaga sunt decisive pentru obtinerea unor rezultate concrete in lupta impotriva schimbarilor climatice. Marea provocare a conferintei este semnarea unui nou acord international de mediu, care sa inlocuiasca din 2012 Protocolul de la Kyoto.
Uniunea Europeana a promis un fond de 7,2 miliarde de euro pentru o perioada de trei ani pentru a ajuta tarile sarace sa faca fata la schimbarile climatice. Marea Britanie va oferi cea mai mare suma – 1,6 miliarde de euro pe o perioada de trei ani, pana in 2012. Potrivit ziarului britanic The Independent, citat de Mediafax, Romania a gasit doar 7.782 euro pe an, Letonia – 11.118 euro, iar Estonia – 1,1 milioane de euro. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara pentru Financial Times ca „situatia in Bulgaria si Romania nu este aceeasi ca in Germania si Danemarca”, iar UE nu poate cere tarilor UE care au programe FMI sau deficite bugetare uriase sa faca „eforturi foarte considerabile”.
MASURI URGENTE
Acordul de la Copenhaga trebuie sa prevada reduceri ale emisiilor suficiente pentru a atin-ge obiectivul global de limitare a cresterii temperaturii globale la mai putin de 2° Celsius. Prin intermediul acestui document tarile in-dus-trializate se obliga sa reduca emisiile la ni-velul tuturor ramurilor economice care sunt ge-ne-ratoare de astfel de emisii, urmand, de ase-menea, ca obiectivele privind emisiile tuturor tarilor industrializate sa fie cuprinse intr-un singur acord.
Cele mai avansate tari in curs de dezvoltare trebuie sa isi asume masuri destina-te aducerii emisiilor proprii sub nivelul business-as-usual, in special economiile mari si cele care sunt producatoare majore de emisii de gaze cu efect de sera (GES). Acordul de la Copenhaga trebuie sa oblige tarile industriali-za-te sa promoveze suport financiar imediat (2010-2012) pentru masurile destinate prevenirii schimbarilor climatice in tarile in curs de dezvoltare. UE mai cere crearea un sistem pentru asigurarea de suport pe termen lung pentru reducerea emisiilor de GES in tarile in curs de dezvoltare, suport aco-perind ac-tivitatile privind adaptarea, coopera-rea tehnologica si transferul de tehnologii. In sfarsit, acordul trebuie sa contina un mecanism de revizuire, astfel incat masurile necesare sa poata fi ajustate potrivit noilor evidente stiintifice ce urmeaza sa apara.
STOP DISTRUGERILOR!
Indiferent de actiunile celorlalti mari poluatori, UE va reduce emisiile sale cu 20% pana in anul 2020, dar intentioneaza sa creasca obiectivul propriu privind pragul de diminuare a emi-siilor pana la 30%, daca si celelalte parti sunt dispuse sa-si asume angajamente similare. Emisiile din transportul international trebuie reduse cu 10% pentru transportul aerian si cu 20% pentru transportul maritim. Confe-rin-ta de la Copenhaga trebuie sa conduca la fo-lo-si-rea beneficiilor din transportul aerian si ma-ri-tim pentru sustinerea initiativelor din tarile in curs de dezoltare, in special ale celor mai sarace.
Devastarea padurilor tropicale trebuie injumatatita pana in anul 2020 si stopata pana in anul 2030, iar Conferinta de la Copenhaga trebuie sa ia decizii in acest sens, dar si pentru sustinerea reimpaduririlor, singura cale de reducere a emisiilor in acest sector.
UN AN MAI DIFERIT…
Un raport alarmant arata recent ca tempera-tura aerului pe care il respiram ar putea creste cu 7 grade C in 2010 fata de nivelul temperaturilor din era preindustriala. Michael Zammit Cutajar, presedintele Conventiei Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, declara recent ca este imperativ ca politicienii si liderii lumii sa coopereze pentru a evita aparitia unor schimbari climatice periculoase. „Cresterea temperaturii medii globale in raport cu nivelurile preindustriale nu trebuie sa depaseasca 2°-1,5° Celsius”, a aratat Cutajar.
La initiativa micilor state insulare, in mod deosebit amenintate de cresterea nivelului apelor oceanelor, o suta de tari in curs de dezvoltare au insistat asupra necesitatii de a limita incalzirea la 1,5° Celsius, ceea ce ar presupune reducerea emisiilor mondiale de gaze cu efect de sera cu 85% pana in anul 2050 in raport cu 1990. „Ne va fi absolut imposibil sa acceptam un acord care sa ne conduca spre o incalzire mai mare de 1,5° Celsius. Ceea ce negociem aici este insasi supravietuirea noastra”, au declarat liderii a doua insule din Pacific.
ROMANIA, ALTFEL
Pentru un alt tip de supravietuire ar trebui sa se lupte si tara noastra. Tratat cu prioritate in alte tari, subiectul schimbarilor climatice este amintit in Romania doar dupa un val de inundatii, dupa luni intregi de seceta sau dupa ce vremea se strica brusc si produce pagube materiale insemnate.
Agentia Europeana pentru Mediu si Grupul interguvernamental de experti ONU pentru schimbari climatice au publicat recent mai multe modele care incearca sa preconizeze cum vor arata diferite zone de pe planeta in urmatoarea suta de ani, daca fenomenul in-cal-zirii globale nu va fi stopat. Zone de coasta sub ape, suprafete intinse afectate desertificare si imposibil de folosit pentru agricultura, furtuni foarte dese, uragane foarte puternice, rauri si fluvii revarsate, seceta prelungita.
Pentru Ro-ma-nia, materialele arata ca zona costiera, de la Vama Veche pana la Sulina, va fi afectata de cresterea nivelului oceanului planetar. Tot sub ape ar putea ajunge intreaga Delta a Dunarii, iar zona de lunca dintre Tulcea si Galati (situata de o parte si de alta a fluviului) ar urma sa devina o imensa mlastina, Dunarea urmand sa devina mult mai lata. In restul Dobrogei, insa, fenomenul de desertificare ar putea lua am-ploare, mii de hectare urmand a fi lovite de ari-di-tate. Lovite de acest fenomen ar urma sa fie si teritorii din judetele Olt, Dolj, Gorj, dar si din Banat, regiuni care deja se confrunta cu acest fenomen. Zona de nord a tarii, atat Moldova, cat si Transilvania sunt amenintate de furtuni si viituri, potrivit simularilor realizate de celor doua grupuri de experti mai sus citate.
In momentul de fata, la Copenhaga, politici-eni si experti din toata lumea incearca sa ia ma-suri pentru combaterea principalului fe-no-men responsabil de schimbarile climatice: emi-si-ile de gaze cu efect de sera. UE a parafat deja un acord de reducere cu 20% a acestor emisii pana in 2020, impreuna cu cresterea ponderii folosirii energiilor alternative, ur-mand ca, in cazul semnarii unui protocol glo-bal in acest sens, tinta europeana sa fie de 30%.
SUMMIT-UL ABUZULUI
La sfarsitul saptamanii trecute, zeci de mii de protestatari au iesit in strada pentru a cere lideri-lor politici reuniti la summit-ul climei de la Copenhaga sa ajunga la un consens pentru salva-rea Planetei. Aproximativ 900 de persoane dintre cei 100.000 de manifestanti si-au petrecut noaptea la politie, iar organizatorii protestelor au acuzat fortele de ordine de incalcarea drepturilor omului. Potrivit coalitiei Climate Justice Action (CJA), „100 de persoane au fost retinute in strada, li s-au pus catuse si au fost tinute asezate, in pofida frigului extrem” de la inceputul serii si „nu li s-a permis accesul la toalete incepand de la ora 15.30 GMT”. Nu li s-au acordat in-gri-jiri medicale si nu li s-a dat un strop de apa sau acces la toaleta, scrie BBC, citand un respon-sabil al CJA. Duminica dimineata, politia a eliberat mare parte dintre persoanele retinute si a facut noi arestari. In Romania, ziua de sambata a fost una inchinata manifestarilor impotriva incalzirii globale. O coalite de ONG-uri de mediu de la noi a chemat oamenii din 14 orase ale tarii si din 130 de tari ale lumii sa participe la un priveghi, considerat un apel la liderii politici reuniti la Copenhaga sa semneze un acord eficient in domeniu.
Sursa: Jurnalul National