Va mai amintiti cand pe vremea lui Ceausescu se prezentau oamenii muncii in fata unui vanzator in halat albastru, care stapanea peste un rai de navete cu apa minerala, sa zicem sau bere la kil? Si care vanzator om al muncii si el, te intreba, daca nu aveai sticle la schimb: „Cu garantie?”
Tot asa si astazi, furnizorii de consultanta sau potentialii cumparatori se pot gasi de o parte sau de alta a zidului straveziu impodobit indiscret cu gaurele in forma de covrigi cu coada numit GARANTIE. Sa recunoastem este o notiune mult utilizata si in diferite feluri. Exista garantii bancare, statale, garantii umane sau materiale, unilaterale sau transmisibile. De foarte multe ori cand un IMM – antreprenor sau un reprezentant al administratiei publice locale – primar se prezinta la consultant in incercarea de a gasi drumul spre o finantare pentru proiecte mai mult sau mai putin inchegate sau eligibile, apare intrebarea cheie: ce garantii oferiti? Nimic mai normal, s-ar putea crede, cineva chiar ar trebui sa garanteze ceva si de ce nu consultantul de exemplu, caci statul sigur nu mai garanteaza nimic, decat poate activele toxice ale sistemului financiar. Vezi ce se intampla actualmente cu programul CASA VERDE, unde una s-a spus la inceput, oamenii si-au facut temele, si-au alocat resurse conform unei planificari in timp, asa cum cere orice management de proiect performant, nu?, asteptau depunerea proiectelor si inceperea finantarilor si… surpriza, se pare ca regulile jocului se schimba. Cu alte cuvinte fiecare face ce vrea, cum vrea si cand poate, ca doar cine-o sa-i traga la raspundere, mai ales pe criza asta… Cam atat despre garantiile la nivel inalt.
Dar sa ne intoarcem la relatia primordiala dintre un solicitant si un furnizor de consultanta, relatie privilegiata a societatii bazata pe cunoastere – knowledge economy, concept primordial in cadrul Strategiei de la Lisabona, document programatic intins pe doua cincinale, emanand de la UE de asta data. Am avut ocazia de cateva ori sa particip la asemenea intalniri incipiente cu oameni de buna credinta de altfel si am avut impresia ca undeva in fundal cineva, de asemenea bine-intentionat, derula un desen animat cu partizani-haiduci in lupta de guerilla cu gaini numa” bune de jumulit.
Dar daca am privi din cealalta parte a obiectivului, ar fi poate prea mult sa ne intrebam ce garantii poate oferi consumatorul de consultanta, in ceea ce priveste de exemplu implicarea ca proprietar al proiectelor si al rezultatelor acestora, respectarea termenelor contractuale, asumarea responsabilitatilor si a rolului sau atat in faza de conceptie/scriere/aplicare a proiectului cat si ulterior, in negocierea contractului de finantare, asigurarea co-finantarii, etc. Mai departe sa mai amintim despre garantiile privind angajamentele luate prin contract in legatura cu graficul de activitati si utilizarea resurselor in litera si spiritul proiectului, convenite impreuna cu consultantul. Se mai pune de multe ori intrebarea atunci cand o relatie consultant – consultat se infiripa, cat de onest si responsabil isi intelege fiecare rolul, atributiile si contributia la inchegarea unui proiect, la formularea si articularea lui cat mai performanta, nu numai raportat la cerintele unui potential finantator, dar si in functie de criteriile unui business plan de calitate.
Sistematizarea abordarilor se poate instrumentaliza definind un cadru de lucru adecvat, care cadru presupune, fireste, 4 laturi:
1. Afacerea, daravera, idea, conceptul, proiectul…
2. Relatiile parteneriale/functionale, cu alte cuvinte cine ce face, cand, rolul, atributii, responsabilitati
3. Aranjamentele financiare, termene de plata, cine, cum, cand plateste
4. Contractul, sinteza scrisa a celor convenite mai sus
Se constata frecventa pozitionare a carutei inaintea boilor, adica tinta permanenta este considerata obtinerea banilor si nu proiectul in sine, prin efectele pe care ar trebui sa le genereze. Sa nu uitam ca de cele mai multe ori programele de finantare sunt licitatii de proiecte, altfel spus concursuri la care unele proiecte, chiar bune si eligibile pot cadea, si atunci mutarea centrului de interes dinspre alcatuirea unui proiect performant spre obtinerea de finantare nerambursabila cu orice pret, duce la asumarea unor garantii nesustenabile. Pana la urma un proiect necesar, oportun, fezabil si profesionist ar trebui sa-si gaseasca finantare oricum.
In aceste conditii, o posibila garantie a succesului este reprezentata de respectarea principiilor de baza ale managementului de proiect, respectiv urmarirea etapelor absolut necesare si facerea temelor din timp, traduse in studii de (pre)fezabilitate, planuri de afaceri, strategii de dezvoltare, etc. Acest lucru ar trebui facut oricum si oricand, independent de orarul de lansare al programelor de finantare/licitatiilor de proiecte.
Nevoia de viziune
Orice plan de afaceri ar trebui sa contina un capitol separat, dedicat, care schiteaza o viziune.
Business plan-ul reprezinta poate cel mai complet instrument al practicii manageriale generale, dar el trebuie sa porneasca de la o necesitate efectiva sau de la o oportunitate viabila. Trebuie sa recunoastem ca sunt putini cei care considera planul de afaceri un instrument indispensabil in activitatea manageriala, indeobste este privit ca o alta hartogaraie care „se cere” fie pentru depunerea unui proiect, fie la banca, s.a.m.d.
Energia Verde – garantia unei viziuni a unei noi arii de business
Dar sa ne intoarcem la Programul CASA VERDE, care asa ezitant si inca in faza de intentie, are totusi un mare merit: focalizeaza atentia tuturor, atat din mediul public, cat si din cel privat, individual sau asociativ, schitand o arie de aplicare/business cu potential realmente imens, formand un trend si deschizand o cale de dezvoltare comparabila cu revolutia IT/internet.
Alaturi de mancare, energia reprezinta o nevoie de baza a omenirii. Cei care vor fi implicati mai mult sau mai putin in domeniul energiei, nu vor avea mari dileme in privinta situarii pe un trend in permanenta ascendenta.
Nu de putine ori atunci cand fac apel la consultanta, posibilii intreprinzatori, investitori sau promotori de proiecte pun o alta intrebare standard – pe langa cea cu garantiile – „Da” credeti ca e de viitor?”
De acum, se pare ca exista un raspuns etalon bazat pe un benchmarking de neevitat: studiul de caz cu valoare de exemplu imediat – Energia Verde. Modelul de business al acestei industrii care acum bate la portile maturitatii implica atingerea unei mase critice a utilizatorilor si tehnologiilor, precum si apropierea costurilor globale de un nivel acceptabil al pragului de rentabilitate. Aria de aplicare a acestor tehnologii inovative in domeniul energiei atinge absolut toate nivelele socio-economice, nefiind nici pe departe o problema strict arhitecturala sau de design, de infrastructura, transport sau agricultura. Maturitatea deplina se va manifesta odata cu incorporarea conceptului energetic in planurile de afaceri ale industriei, fie ea mare sau mica consumatoare de energie. In acest sens, declicul relevant apare in zona legislativului odata cu stipularea accesului preferential in retea a producatorilor de Energie Verde, sigur impreuna cu aplicarea eficienta in practica a acestui concept. Un semnal semnificativ privind amploarea acestui trend este planul lui Obama de a angaja 145 miliarde de dolari intr-o prima faza, in aceasta directie, iar daca America isi va asuma rolul de leader in aceasta industrie, atunci mutatiile vor inregistra un ritm greu de anticipat, chiar si de catre cei mai optimisti sustinatori ai Energiei Regenerabile.
Inca de acum domeniile de implicare sunt variate: tehnologia constructiilor cu inglobarea conceptului de casa pasiva/activa, materiale, subansamble, echipamente, exemplu sisteme de racire, incalzire, ventilatie, ferestre, etc., dar si cercetare/productie Energie Verde, respectiv panouri solare fotovoltaice sau colectoare termale, instalatii complete integrate care asigura managementul inteligent al energiei, dar si turbine eoliene, turbine-matrix pentru micro-hidrocentrale, etc.
Iata cateva exemple care deschid un camp de oportunitati investitionale si ocupationale absolut apreciabile. Ramane ca interesul manifestat pana acum de catre potentialii aplicanti sa fie bine canalizat, sustinut si valorificat sistematic, iar nu ocazional, cand se mai lanseaza cate un program de finantare, cu alte cuvinte se poate trece la treaba imediat, informatia relevanta trebuie cautata selectiv cu implicarea consultantei de specialitate.
Sigur, este de interes aducerea in atentie a unor modele de buna practica sau studii de caz, care sa ilustreze solutii tehnologice functionale, cu evidentierea parametrilor tehnico-economici, a avantajelor si dezavantajelor a domenilor de aplicabilitate, precum si a furnizorilor de tehnologie si competente.
Observatii: Garantia unui loc de munca – training pe trend
A fi trendy in acest context inseamna mai mult decat impletirea esarfei in asa-zisul nod belgian la o cafeluta pe Beller; de altminteri se poate lua in calcul orientarea spre meserii cu un viitor cert in concordanta cu sectoare inovative care se dezvolta „pe val”. Luati de exemplu meseria de mecanic intretinere turbina eoliana sau operator centrala biomasa/biogaz. Cel putin aceasta din urma va fi la mare cautare daca este sa ne luam dupa numarul si frecventa aparitiilor managerilor de ferme zootehnice care-si modifica studiile de fezabilitate, astfel incat sa poata ingloba aceste producatoare de Energie Verde pe fluxul de lucru, cat mai curand posibil. Exista fonduri, exista tehnologie, exista specialisti care se pot implica in acest demers, iar solicitantii de consultanta sunt intr-adevar numerosi si de cele mai multe ori cu temele facute, activi in identificarea unei formule rapide de transpunere in practica a acestui deziderat. Ramane numai de stabilit mix-ul optim de solutii tehnologice, model financiar si de business, cu angajarea de competente in scopul agregarii unui concept energetic care sa corespunda nevoilor specifice fiecarui utilizator.
Mihai COSTEA
European Affairs Adviser
Bruxelles
bromotion.be
