Identificarea terenurilor, achizitionarea acestora si asigurarea schemei de finantare sunt doar cateva din greutatile intampinate de cei care vor sa investeasca in parcuri eoliene. Cea mai importanta ramane insa racordarea la sistemul energetic national.
Banii sunt in vant. Aceasta a fost deviza, dar si amagirea celor care in ultimii ani si-au indreptat atentia asupra dezvoltarii centralelor eoliene. Din 2007, an in care a fost aprobata Strategia Energetica a Romaniei, si pana in prezent sute sau chiar mii de romani sau straini au vazut aceasta sursa de energie ca fiind El Dorado, numai ca planurile de acasa nu se potrivesc cu cele din targ. In cadrul unui eveniment organizat de Transelectrica si The Diplomat, dezvoltatorii de parcuri eoliene au mentionat cateva din problemele cu care se confrunta.
Adrian Borotea, director de afaceri corporatiste al CEZ Romania, compania care are cel mai mare parc eolian din Romania, a spus ca este foarte greu de aflat cine sunt proprietarii terenurilor pe care se doreste amplasarea eolienelor. La randul sau, Adrian Goicea, seful Iberdrola Romania, care are in intentie construirea celui mai mare parc eolian de pe piata locala, a afirmat ca, pana in prezent, au intampinat multe greutati, mentionand achizitia de terenuri, schimbarea destinatiei terenurilor de catre autoritatile locale si dorinta proprietarilor de a se imbogatii prin vanzarea terenurilor. „Cand se iveste ocazia de a castiga un ban in plus, supraliciteaza“, a spus el. Aceste probleme sunt solvabile in conceptia directorului general al Verbun Romania, Ovidiu Pop, care a explicat ca principala problema a investitorilor este asigurarea schemei de finantare. „Cheia succesului este finantarea si partenerii“, sustine Pop.
Cati MW din vant ne permitem?
Raspunsul la o astfel de intrebare este greu de dat, avand in vedere ca nu avem un orizont de timp si ca predictibilitatea in Romania este greu de mentinut. Totusi, pana la 24 noiembrie 2011, contractele de racordare insumau 8.534 de MW, iar avizele tehnice de racordare totalizau o putere de 9.032 MW, conform datelor comunicate, in cadrul evenimentului, de catre Octavian Lohan, directorul general adjunct. Spre comparatie, in prezent, in Romania capacitatile totale de producere a energiei electrice se ridica la aproximativ 20.000 MW. „Multe dintre proiectele eoliene care au primit avize sau contracte de racordare au fost deja prelungite, iar foarte multe cred ca au fost abandonate“, a spus reprezentantul Transelectrica. El a precizat ca fondurile disponibile pentru investitiile necesare preluarii energiei produse de parcurile eoliene sunt limitate, iar Transelectrica nu are, in prezent, aceste sume, estimate la circa 500 milioane de euro.
„Nu avem bani sa facem 1.000 de kilometri de linii, plus statiile necesare“, sustine Lohan. Mai mult, Transelectrica este mult mai afectata de legislatia precara in domeniul exproprierilor de terenuri. „Avem o investitie pe care nu reusim sa o punem in functiune. De trei ani ne judecam pentru terenurile necesare instalarii a 12 stalpi si riscam sa fie furate cablurile de acolo“, a explicat Lohan.
O alta problema a investitorilor in eoliene consta in faptul ca schema de sprijin s-ar putea reduce, intrucat oficialii de la Bruxelles au dubii referitoare la o eventuala supracompensare a investitorilor in productia de energie din surse regenerabile. Primele investitii unde se va aplica o reducere a numarului de certificate verzi va fi solarul, unde se acorda sase certificate pentru un MW produs.
