De ce au disparut pelicanii din Delta Transilvaniei

Un grup de cercetatori clujeni si-a propus sa salveze speciile rare pastrate inca in Bazinul Fizesului. In lipsa unor masuri ferme, ele vor disparea precum s-a intamplat de-a lungul timpului si cu altele, intr-o zona afectata de secarea mlastinilor, incendierea stufarisului sau decimarea stiucilor.

De ce au disparut pelicanii din Delta Transilvaniei
De ce au disparut pelicanii din Delta Transilvaniei

“Exista multe amenintari la adresa speciilor din zona, iar locuitorii trebuie sa le constientizeze. Inainte erau aici pelicani, tiganusi care sunt acum doar in Delta Dunarii. In urma celor 1.200 de observatii facute, am identificat plante si reptile pe care greu le gasesti in alte parti; unele dintre acestea se afla doar intr-o stepa din Rusia. Doua tragedii au avut loc la Sic, unde a ars jumatate din stufaris din cauza incendiilor, fiindca oamenii aprind pasunile necontrolat. Pentru ca prima data arde stuful deasupra, pasarile care cuibaresc sunt prinse dedesubt si sfarsesc a fi parjolite. Pe de alta parte, suntem constienti ca trebuie sa oferim si beneficii celor care protejeaza natura si de aceea am realizat o strategie de vitalizare a zonei, care sa aduca un aport economic pentru locuitorii sai, in primul rand prin turism”, atrage atentia Alexandru Stermin, expert in biodiversitate.

Amenda de 200 de lei pentru zeci de hectare incendiate

Ornitologul Cosmin Ioan Moga sustine ca valoarea investitiilor in infrastructura necesare se ridica la 100.000 de euro.“Din pacate, nu putem impune restrictii de pescuit pe Lacul Stiucii, deoarece exista o asociatie a pescarilor care administreaza luciul de apa. Celui care au incendiat Stufarisurile de la Sic i-am facut plangere penala, insa a primit doar o amenda de 200 de lei. Noi nu putem da amenzi, ci doar putem sesiza garda de mediu sau politia”, spune Moga. Specialistii sunt de parere ca o repopulare cu pelicani a zonei a devenit imposibila, in actualele conditii. “Acum 200 de ani, toata Campia Transilvania era o mlastina imensa, apoi s-au construit canale care sa dreneze aceasta mlastina, iar zona s-a transformat in terenuri agricole. Tot ceea ce era odata mlastina in Transilvania se gaseste acum doar la Sic”, constata Stermin.

Seaca mlastina de la Sic

Biologii avertizeaza ca, in lipsa unor masuri imediate, si mlastina de la Sic, in mare parte deja secata, va disparea, iar o data cu aceasta si specii care vietuiesc aici, precum starcul rosu. Ei au propus autoritatilor sa repare barajul spart din aval si crearea unui sistem de diguri de pamant, atat pentru a impiedica inundarea satului in momentul unor ploi consistente, cat si pentru retinerea apei in actuala mlastina. Asociatiile Ecotransilvania si Ecochoice au finalizat un proiect care se refera la managementul integrat al siturilor Natura 2000 din Bazinul Fizesului, finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala. Echipele de specialisti au inventariat 46 de specii de fauna si noua habitate prioritare, iar planul de management se refera la mentinerea unei bune stari de conservare si de protectie a acestora, dar si la o strategie de vizitare a ariilor protejate. Cele doua asociatii au in custodie cele 4.500 ha din Bazinul Fizesului.

Hibrizii din lacurile Clujului

Zona este cuprinsa in Natura 2000, o retea europeana de arii protejate, ce cuprinde specii salbatice si habitate naturale de interes comunitar. Studiile de biodiversitate au vizat speciile desemnate in Bazinul Fizesului, Lacul Stiucilor-Puini-Bontida, rezervatiile naturale Padurea Ciuasului si Valea Legiilor. Stufarisurile de la Sic reprezinta cea mai mare intindere de stuf din Transilvania si una reprezentativa pentru estul Europei, fiind un punct important in calea de migrare a pasarilor. Rezultatele au surprins importanta coloniei mixte de starci din Padurea Ciuasului, una dintre cele mai mari din Transilvania, deoarece acolo cuibaresc atat starci cenusii, cat si starci de noapte. Au fost identificate 208 de indivizi hibrizi, printre care broasca izvoras cu burta galbena. Printre programele derulate se numara sarbatoarea stufului, un tur ghidat prin stufaris, echitatie pentru copii, ateliere de confectionare de palarii sicane si de acoperisuri din stuf.

Defrisari de paduri si stiuci decimate

Bazinul Fizesului este denumit Delta din inima Transilvaniei sau Delta Clujului, fiind a doua din tara dupa Delta Dunarii. Pe Lacul Stiucilor se formeaza plauri, insule plutitoare de stuf. In Bazinul Fizesului sunt 70 de specii de pasari, printre care ereti, buhai de balta, cresteti cenusii, cufundaci, sfrancioci, acvile tipatoare, serpari sau viespari. Langa Stufarisurile de la Sic se gaseste o padure-galerie, unul dintre tipurile de habitat prioritar pentru conservare. Salba de lacuri si mlastini ce incercuieste dealurile cu stejar pufos formeaza 430 ha de luciu de apa, cu trestie, papura si rogoz. Printre probleme identificate in zona se numara uscarea zonelor umede din cauza drenarilor si defrisarilor de paduri de pe versanti, incendierea stufului, piscicultura practicata in mod nedurabil.

Ce propun expertii

– Decolmatarea stufarisului, adancirea unor zone pentru acumularea apei
– Repararea si imbunatatirea infrastructurii de vizitare
– Blocarea vanatorii la speciile de pasari pe tot parcursul anului
– Interzicerea incendierii necontrolate a vegetatiei
– Pastrarea arborilor seculari, indiferent de starea lor fiziologica
– Limitarea vetrelor de foc din jurul padurilor si din sit
– Crearea de coridoare verzi intre padurile existente
– Replantarea unor paduri de stejar
– Limitarea produselor biocide la culturile de la liziera padurii
– Paza habitatelor forestiere

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *