Padurile joaca un rol important in regularizarea debitelor cursurilor de apa, in asigurarea calitatii apei si in protejarea unor surse de apa importante.
Suprafata impadurita din Romania este relativ scazuta, comparativ cu alte state membre UE cu conditii climatice si de relief asemanatoare. Padurile ocupa 26,7% din teritoriul tarii, cu o distributie neuniforma. Astfel, 60% din paduri sunt localizate in regiunea arcului carpatic, zonele cele mai despadurite fiind Campia de Vest, Campia Baraganului, Campia Moldovei si Campia Olteniei.
Procentele reduse de impadurire din zonele de campie se coreleaza cu secete frecvente si prelungite, asa cum despaduririle din zona de deal si de coline, precum si taierile masive din unele paduri de munte se coreleaza cu fenomene de torentialitate, de degradare a terenurilor si alunecari de teren.
„Aceste fenomene s-au accentuat”, potrivit ministerului Mediului, iar pentru diminuarea fenomenelor negative mentionate anterior, sunt necesare masuri ferme de stopare a defrisarilor de orice fel si de crestere a suprafetei acoperite cu vegetatie forestiera.
Furtunile puternice au determinat in ultimii 18 ani, la nivelul fondului forestier national, doboraturi de peste 15 milioane m3.
Amenintari
ª in Romania, cresterea temperaturilor medii anuale cu peste 1-2 grade C va avea ca prima consecinta aridizarea zonelor sudice si de campie, dar mai ales a zonelor de dealuri, ce poate determina aparitia de conditii nefavorabile pentru vegetatia forestiera
ª pe termen mediu este posibila destructurarea arboretelor din zona de dealuri, ocupate acum de specii mezofile (stejar, fag). Pe termen lung si foarte lung, se estimeaza o migratie a arealului padurii la nivel altitudinal (padurea va migra altitudinal incepand din zona de campie spre golul alpin)
Sursa: Adevarul
