Din marina militara a Statelor Unite la o ferma ecologica de langa Sighisoara

Fostul soldat american Zack Baddorf, amator de natura si de hrana sanatoasa, isi petrece vacanta de vara muncind voluntar la ferma din Topa, judetul Mures. Voluntarii care ajung la ferma ecologica de la Topa, de langa Sighisoara, ingrijesc gradinile de legume, participa la mulsul vacilor si dorm in pod.
ferma ecologica
Cand am ajuns la Topa, turna cu galeata. Tarnava Mare se involburase, iar dealurile nu se mai vedeau. Parca se unise cerul cu pamantul. La ferma insa, si pe o asemenea ploaie, este mult de lucru.

Tincuta, femeia care administreaza ferma ecologica de langa Sighisoara, copilea rosiile, iar sotul ei, Dan Cismas, culegea ultimele flori de trandafiri pe care Livia Boitos, bucatareasa, urma sa le puna la fiert pentru ultima runda de dulceata.

Cateaua de la ferma se pitise in cusca ei, denumita emfatic “Hotel Dina, cinci stele”. In grajd erau doar doi vitei, vacile fiind cu ciurda pe camp, urmand sa se intoarca abia la lasatul serii. Doar cinci oi si-o capra se impingeau unele in altele si se adaposteau sub ieslea plina cu lucerna, sa nu le ude ploaia.

Langa grajd, un maldar de vrejuri de mazare. Pe un scaun cu urme de balegar, ramase de la mulsul vacilor, intr-un tricou purtat de-a binelea, Zack, singurul voluntar aflat acum la ferma, culegea pastaile de pe vrej si le arunca intr-o ladita. Tocmai daduse cu coasa si greblase gradina.

“Avem o lume mica”

Zack Baddorf a venit la ferma, dupa ce un an intreg a predat, ca voluntar in Corpul Pacii, limba engleza intr-un liceu industrial din Barlad, judetul Vaslui. Vine din statul Delaware. S-a inrolat la 11 septembrie 2001 in US Navy, marina militara a Statelor Unite ale Americii, unde a lucrat cinci ani.

Are 25 de ani si o experienta de viata ce ar lasa pe orice roman cu gura cascata. A calatorit in zeci de tari de pe toate continentele. A traversat America Latina in lung si-n lat, iar tara in care s-ar intoarce oricand este Pakistan. “Imi place sa cunosc lumea. Avem o lume mica”, spune Zack.

Spala vasele, ramase dupa fiecare masa luata alaturi de familia numeroasa a lui Dan. Stergea cu o carpa farfuriile si canile abia spalate si le punea pe rafturi, alegea servetelele de gunoiul menajer, iar printre randuri ne povestea din tumultul vietii sale de pana atunci. “Toti oamenii sunt la fel. Toti isi cauta fericirea in oricare tara ar trai”, marturiseste el. Doarme in podul fermei, in care miroase puternic a levantica si a trandafir, de la sacii plini cu plante uscate.

Constructia, finantata de nemti

Ferma ecologica de la Topa functioneaza din 2005. Directorul scolii din Boiu, satul lipit de Topa din comuna muresana Albesti, a fost cel care a gandit proiectul, incercand sa ofere copiilor din zona un loc unde sa se educe in spiritul muncii si al respectului fata de natura.

Proiectul a fost finantat integral de o fundatie din Germania in parteneriat cu Fundatia pentru Cultura si Ecologie din Medias. Ferma a fost administrata timp de trei ani de neamtul Wolfgang Raddatz. Dupa expirarea termenului, el a plecat in Germania, predandu-i stafeta lui Dan Cismas. “Mi-am propus sa duc acest proiect mai departe. Nu si-a dorit nimeni sa intre la ferma. Toti considerau acest demers o adevarata nebunie”, ne-a spus Dan.

Ferma ecologica de la Topa se intinde pe aproximativ 35 de hectare, 15 fiind proprietatea fermei, iar 20 fiind luate in arenda de la oamenii din zona. Pamanturile sunt cultivate cu lucerna, cu grau, cu secara si cu ovaz. Are, de asemenea, gradini cu legume, o plantatie de trandafiri si loturi cu plante medicinale. In plus, fermierii cresc 10 vaci cu lapte din care fac telemeaua ecologica, foarte cautata pe piata.

Ferma a fost construita in sistem biodinamic. “Aceasta inseamna practic sa activezi principiile biologice si dinamice care exista in pamant. Activarea se realizeaza cu ajutorul gunoiului de grajd. Cand tratezi solul cu chimicale, omori toate bacteriile din pamant. Filozofia biodinamicii include si spiritualul. Este o stransa legatura intre Cosmos si Pamant. Activarea principiilor biodinamice are loc prin mainile omului”, a mai spus Cismas.

Stil preferat de straini

Pamanturile sunt lucrate cu oameni din sat, dar si cu voluntari. Acestia din urma vin la ferma, invata muncile campului si primesc in schimb hrana si cazarea. “Vin sa munceasca si sa traiasca putin din realitatile lumii de la tara. Ei vin sa inteleaga tot ciclul natural care se desfasoara in cele patru anotimpuri”, ne-a mai spus Dan.

De cand a preluat administrarea fermei, singurul voluntar ajuns acolo a fost Zack. De fapt, Dan ne-a mai zis ca cei mai multi voluntari care au calcat pragul fermei ecologice in anii din urma sunt straini, si nu romani. “Eu n-as putea spune ca ei nu au lucrurile acestea acolo, dar nu le au asa cum sunt aici. Eu consider ca Romania e binecuvantata de Dumnezeu cu o natura plina de viata. La ei au disparut gazele din iarba. De aceea, noi trebuie sa ne bucuram de ceea ce-i al nostru”, ne-a marturisit Dan.

Asa cum sintetiza si Sadoveanu in “Baltagul”, referindu-se la munteni: “Domnul Dumnezeu, dupa ce a alcatuit lumea, a pus randuiala si semn fiecarui neam. -Ramaneti cu ce aveti. Nu va mai pot da intr-un adaos decat o inima usoara ca sa va bucurati cu al vostru-“.

Activitate la ferma

Ferma ecologica de la Topa este localizata in zona subcarpatica din Transilvania, cu dealuri acoperite cu paduri si pasuni, terenuri agricole si obiective de interes turistic. Ferma este mixta, construita in sistem biodinamic (fermierii folosesc gunoiul de grajd pentru activarea principiilor biologice si dinamice din sol).

Voluntarii care ajung la ferma ecologica de langa Sighisoara lucreaza la gradina, insamanteaza pamanturile, culeg plante aromatice, trandafiri si fructe, prepara branza, coc paine, vand produse de la ferma, cosesc fanul si culeg paiele.

Retea internationala de ferme ecologice

Tincuta Cismas copileste rosiile din solar

Ferma ecologica de la Topa, judetul Mures, face parte din reteaua WWOOF (World Wide Opportunities on Organic Farms). WWOOF este o retea de ferme ecologice care ofera oamenilor posibilitatea de-a face voluntariat si de-a intra in contact cu lumea satului.

Voluntarii sau WWOOF-erii, cum mai sunt ei numiti, muncesc la fermele care ii gazduiesc, iar, in schimbul acestui ajutor, fermierii le asigura mancarea, cazarea si o experienta unica de-a trai si de-a explora viata la tara. WWOOF-erii invata din experienta fermierilor despre biodiversitate, despre agricultura ecologica si despre miscarea ecologista.

Acest schimb cultural este benefic atat fermierilor, cat si voluntarilor. In Romania, reteaua WWOOF este deja la cel de-al doilea an de existenta. In tara noastra sunt aproximativ 15 ferme integrate acestei retele. Majoritatea se afla in Transilvania, in judetele Alba, Brasov, Harghita, Sibiu, Mures, Cluj, Timis. Mai sunt insa si in Moldova, la Suceava.

WWOOF a inceput in Anglia, in 1971, si de atunci a devenit o miscare internationala care promoveaza modul de viata sustenabil. In momentul de fata, miscarea functioneaza in regiuni precum America Centrala si de Nord, America de Sud, Europa Centrala si de Est, Africa si Asia.

Voluntarii care vor sa-si petreaca vacantele la fermele ecologice din Romania nu platesc decat transportul
pana acolo.

Branzeturile bio de la ferma din Topa

Telemeaua se prepara dupa reteta traditionala

Ferma de la Topa, din judetul Mures, este certificata ecologic de CERES, organismul de certificare acreditat de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Printre produsele ecologice facute in cadrul fermei se numara dulceturile de trandafiri, de coarne sau de prune, ceaiurile din amestecuri de plante medicinale, dar si lactatele.

Telemeaua simpla sau cu verdeturi este cea mai cautata. Aceasta costa intre 15 si 20 de lei kilogramul. Este 100% bio, nu contine adaosuri de niciun fel. In fiecare seara, Tincuta Cismas prepara manual telemeaua de vaca, procesul fiind unul deosebit de simplu. Gemurile costa in jur de 8 lei si sunt comercializate in magazinele cu specific bio sau la cerere.

De exemplu, Fundatia Adept a comandat cateva mii de borcane cu dulceata de trandafir preparata cu zahar biologic. “Pot spune ca alimentele ecologice pe care le producem aici sunt viitorul”, a spus Dan Cismas.

Sursa: Adevarul

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,163FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente