Primii oameni din Europa au reusit sa supravietuiasca ultimei Ere Glaciare – o schimbare puternica a climei care a acoperit o mare parte a continentului cu un strat gros de gheata – conform unui nou studiu, citat de The Independent si preluat de Agerpres.
In urma analizarii structurii genetice a oaselor fosilizate ale unui om care a trait in urma cu aproximativ 37.000 ani in vestul Rusiei de azi, cercetatorii au descoperit ca ADN-ul acestuia este similar cu cel al europenilor de azi, ceea ce sugereaza ca avem au o istorie mai lunga decat s-a crezut.
Tibia fosilizata, descoperita intr-un sit datand din Epoca de Piatra, in apropierea satului Kostenki, de pe raul Don, si extragerea si secventierea cu succes al ADN-ului barbatului au facut posibila obtinerea celui de-al doilea cel mai vechi genom complet de Homo sapiens.
Rezultatele, publicate in revista Science, arata ca o mare parte a Europei a fost locuita mai mult sau mai putin continuu in timpul uneia dintre cele mai proaste perioade din trecutul sau, o perioada marcata de schimbari severe de clima.
„Timp de 30.000 de ani, stratul de gheata a venit si s-a retras, la un moment dat acoperind doua treimi din Europa. Culturi vechi au murit si altele noi au aparut peste mii de ani, iar populatiile de vanatori-culegatori s-au diminuat si s-au perindat”, a declarat Marta Mirazon Lahr de la Universitatea Cambridge, una dintre co-autorii studiului.
„Stim insa in prezent ca nu au aparut noi seturi de gene. Aceste modificari legate de supravietuire si kitul cultural s-au suprapus pe acelasi fundal biologic”, a explicat Mirazon Lahr.
ADN-ul omului de la Kostenki este similar cu cel al unui baiat care a trait in urma cu 24.000 de ani, in centrul Siberiei, cu cel al vanatorilor-culegatori europeni din perioada Mezoliticului, in urma cu aproximativ 10.000 de ani, si cu cel al persoanele care traiesc azi in Siberia si in unele parti ale Europei, au descoperit cercetatorii.
