Bacterie rezistenta la antibiotice, descoperita in probe de fecale recoltate in 1915

Bacterie rezistenta la antibiotice, descoperita in probe de fecale recoltate in 1915
Bacterie rezistenta la antibiotice, descoperita in probe de fecale recoltate in 1915

Cercetatorii care au descoperit codul genetic al unor bacterii cultivate din mostre de materie fecala de la un soldat mort de dizenterie in Primul Razboi Mondial spun ca microorganismul era deja rezistent la antibiotice, cu decenii inainte ca aceste medicamente sa fie folosite pe scara larga.

Descoperirea aduce noi informatii privind istoria rezistentei la antibiotice, considerata in prezent o problema de sanatate globala, si ofera noi indicii despre cum se poate lupta impotriva dizenteriei, o boala care ucide sute de mii de copii in fiecare an in tarile in curs de dezvoltare, informeaza Reuters.

“Chiar si inainte de descoperirea si utilizarea pe scara larga a penicilinei, aceasta bacterie era rezistenta la medicament”, a declarat Kate Baker de la Wellcome Trust Sanger Institute din Marea Britanie, care a efectuat studiul alaturi de colegii de la Public Health England (PHE).

Dizenteria este o boala cu potential mortal care devine din ce in ce mai greu de tratat din cauza capacitatii de a dobandi rezistenta la tratamentul cu antibiotice. Boala a facut ravagii in transeele Primului Razboi Mondial, iar acum se raspandeste in regiunile afectate de conflicte si in cele din tarile sarace, unde conditiile igienice sunt precare.

Datele genetice obtinute de la aceasta mostra de bacterii din specia numita Shigella flexneri, care a infectat un soldat de pe Frontul Vestic, arata cum acest agent patogen s-a schimbat pe parcursul secolului trecut.

Studiul lui Baker va fi publicat sambata in revista medicala The Lancet.

Potrivit lui Baker, care a acordat un interviu telefonic, analiza genetica a diferentelor dintre mostra de Shigella flexneri din 1915 si alte trei esantioane, recoltate in 1954, 1984 si 2002, a aratat ca, desi bacteriile s-au schimbat relativ putin, mutatiile suferite le-au facut mai periculoase si mai rezistente.

Bacteria a mai suferit un proces numit “conversie de serotip”, potrivit cercetatoarei, ceea ce inseamna ca microorganismul este capabil sa re-infecteze si sa duca la aparitia bolii si in cazul oamenilor care au fost infectati in trecut si care ar fi trebuit sa fie imuni in cazul unor atacuri viitoare.

Celelalte trei esantioane au fost unul cunoscut drept 2457T, de la un pacient japonez din 1954, o tulpina numita 301, recoltata la Beijing in 1984 si o alta tulpina care a produs o epidemie in China, in 2002.

“De-a lungul timpului, doar 2% din genomul bacteriei Shigella flexneri s-a modificat. Dar schimbarile produse sunt esentiale in ceea ce priveste capacitatea de a supravietui a antibioticelor. Este cu adevarat remarcabil”, a spus Baker.

Cercetatoarea spera ca rezultatele studiului vor ajuta la descoperirea unui vaccin eficient contra Shigella, in conditiile in care in prezent sunt putine antibiotice fata de care bacteria nu a dobandit inca rezistenta.

Intrigata de aceasta mostra de materii fecale, prima din Colectia Nationala Britanica de Tulpini (National Collection of Type Cultures, in original, n.r.), Alison Mather, o alta cercetatoare implicata in studiu, a inceput sa caute detalii despre pacientul de la care a fost prelevat esantionul, pornind de la singurul indiciu avut, numele soldatului: Cable.

Folosind informatii de la PHE si din Arhivele Nationale ale Marii Britanii, Mather a descoperit spitalul in care a fost prelevata mostra. Este vorba despre un hotel transformat in clinica medicala, pe coasta Atlanticului, in orasul francez Wimereux. Acolo, a rasfoit prin documente pana a gasit o inregistrare cu numele soldatului Ernest Cable din Batalionul al II-lea al Regimentului East Surrey. Documentul era actul medical care inregistrase decesul soldatului, din cauza dizenteriei, pe 13 martie 1915.

“Foarte multe din mostrele cu care lucram in stabilirea genomurilor bacteriale au povesti pe care nu le vom cunoaste niciodata. Descoperirea lui Ernest si aflarea povestii lui a fost o sansa de a-i comemora pe cei care au luptat in Primul Razboi Mondial si de a aduce la lumina povara reprezentata de bolile infectioase in acea perioada”, a declarat Alison Mather.

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,559FaniÎmi place
97CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente