Multitudinea factorilor care concura la realizarea unui anumit nivel de poluare, intr-un areal dat, explica marea variabilitate in timp si spatiu a concentratiei substantelsr cu efect poluant, emise in atmosfera, ca rezultat al activitatilor antropice.
Din punct de vedere al influentei exercitate de poluantii atmosferici asupra starii de sanatate a mediului, se pot distinge doua grupe de efecte: cele asupra populatilor umane, numite si efecte directe, si cele asupra ecosistemelor naturale, denumite efecte indirecte.
Efectele directe sunt reprezenate de modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei umane, ca urmare a expunerii acesteia la actiunea agentilor poluanti. Astfel de modificari se caracterizeaza, in ordinea gravitatii, prin: – cresterea mortalitatii, cresterea morbiditatii, aparitia unor simptome sa modificari fizio-patologice, aparitia unor modificari fiziologice discrete. Efectele directe ale actiunii unor poluanti asupra sanatatii populatiilor umane se pot clasifica indoua mari categorii: efecte imediate si efecte pe termen lung.
Efectele imediate
Acestea sunt caracterizate prin modificari prompte ale mortalitatii su morbiditatii unei populatii umane ca o consecinta directa a ridicaii nivelului de poluaratmosferica. Efectele imediate apar ca rezultat al cresterii bruste a concentratiei unor poluanti, in conditii nefavorabile de mediu, create prin interctiunea tuturorfactorilor abiotici (metorologici, climatici, geografici etc. ), a caror influenta negativa asupra sanatatii umane se exercita intr-o perioada de timp relativ scurta. Studii si cercetari de specialitate, efectuate in scopul analizarii modalitatilor de aparitie a acestor efecte imediate, au demonstrat faptul ca, spre exemplu, la o marire a concentratiei zilnice de SO2, peste nivelul de 715mg/m3 si a suspensiilor (fumului) peste 750 mg/m3, apare o usoara crestere a mortalitatii generale, in special pe seama afectiunilor respiratorii cornice, precum si a unor boli cardiovasculare.
Tot printre efectele immediate ale poluarii atmosferice sunt incluse si fenomenele iritante oculare si respiratorii, produse de poluarea fotochimica oxidanta, rezultata din interactiunea radiatiilor solare cu oxizii de azot si hidrocarburile, fenomen observat in localitati intens poluate cu gaze de esapament. Agentul irritant este reprezentat de oxigenul atomic, rezultat din reactiile fotochimice. De asemenea, se cunosc multe cazuri de intoxicatii acute, ca urmare a unor avarii grave, produse in diferite zone industriale de pe glob. Din nefericire, astfel de fenomene de poluare intense si brusca sunt considerate doar „simple accidente”, fapt pentru care nu li se acorda importanta cuvenita.
Tot in cadrul efectelor immediate trebuie mentionate si intoxicatiile, care pot aparea ca urmare a poluarii aerului in spatiile interioare ale locuintelor (poluare interioara). Cele mai frecvente sunt cele cu monoxide de carbon, rezultat din gazele de esapament sau din functionarea defectuoasa a sistemelor de incalzire din locuinte.
Efecte de lunga durata
Acestea sunt caracterizate de aparitita unor fenomene patologice, in urma expunerii prelungite la actiunea poluantilor atmosferici. Eectele pot fi rezultatul acumularii poluantilor (plumbul, fluorul etc.) in organism, pana cand concentratia lor atinge pragul toxic. De asemenea, modificarile patologice pot fi determinate de impactul repetat al agentului poluant asupra anumitor organe sau sisteme de organe.
Efectele de lunga durata apar dupa o perioada de expunere, care poate fi de ani sau chiar zeci de ani. Manifestarile patologice se pot caracteriza prin fenomene de intoxicatie cronica, fenomene alegice, efecte carcinogene, mutagene si teratogene sau pot aparea sub forma unor afectiuni cu etiologie multimpla, in care poluantii reprezinta o parted intre agentii etiologici determinanti sau agravati ai bolii (afectiuni respiratorii acute si cornice, anemii etc). Trebuie subliniat faptul ca un singur agent poluant poate actiona asupra unui organism numai in mod exceptional, de regula poluarea aerului fiind caracterizata prin existenta in atmosfera a unui amestec de substante poluante, a caror actiune este de tip sinergic, respectiv cu efect de potentare.
Principalii poluanti atmosferici
In functie de modul de actiune asupra organismului, poluantii atomosferici pot fi clasificati in urmatoarele grupe:
Poluantii iritanti produc efecte iritante asupra mucoasei oculare si, indeosebi, asupra aparatului respirator. In aceasta grupa sunt incluse pulberile netoxice, precum si o serie de substante gazoase: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, ozonul, clorul, amoniacul etc. Poluarea de tip iritant constituie cel mai frecvent tip de poluare, fiind, in special, rezultatul proceselor de ardere a combustibililor. Poluantii iritanti determina modificari la nivelul cailor respiratorii, provocand hipersecretie bronsica si alterarea activitatii cililor vibratili, precum si la nivelul alveolelor pulmonare (modificari ale suprafetei pulmonare, tulburari ale activitatii macrofagelor alveolare). Prin reducerea capacitatii imunitare a aparatului respirator, acesta devine sensibil la orice agresiune externa.
Poluantii fibrozanti produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator. Printre cei mai raspanditi agenti poluanti de acest tip se numara:dioxidul de siliciu si oxizii de fier, la care se adauga compuii de cobalt, bariu etc.
Poluantii asfixiati sunt reprezentati de anumite substante poluante care impiedica oxigenarea tesuturilor organismului. Dintre acestia, cel mai important este monoxidul de carbon, care formeaza cu hemoglobina un compus relativ stabil, carboxihemoglobina, care determina efecte toxice extrem de grave, atunci cand proportia carboxihemoglobina depaseste 60% din hemoglobina totala. Expunerea repetata la concentratii moderate de CO constituie un factor favorizant in etiologia unor afectiuni ca arteroscleroza si infarctul miocardic.
Unele substante poluante (de pilda, hidrogenul sulfurat), in anumite concentratii ridicate, pot produce fenomene de asfixiere, prin paralizia centrilor respiratori cerebrali.
Sursa: Terra Magazin
