„Sa traiasca partizanii pana vin americanii!”. Zis si facut. Recent compania petroliera din SUA, Chevron, a obtinut acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj de explorare a gazelor de sist in cele trei zone ale judetului Vaslui, decizia fiind luata de catre Comitetul de Analiza Tehnica din cadrul Agentiei de Protectie a Mediului (APM) Vaslui, ne informeaza Mediafax.
Evolutia dosarului exploatarii gazelor de sist este urmarita cu deosebit interes de presa rusa, declansand chiar un razboi mediatic anti-Chevron (a se citi anti-american). Sunt des intalnite titluri precum „Chevron, go home!”, „Gazele de sist si naivitatea Europei” etc.
Protestele anti-Chevron reprezinta actiunea Gazprom-ului?
Drept reactie la intentia Guvernului de a acorda companiei americane Chevron acordul de exploatare, inca la inceputul anului au aparut o serie de proteste in mai mulste orase din Romania, acestora alaturandu-se si locuitorii din localitatile din nord-estul Bulgariei aflate in apropierea perimetrelor Chevron din Dobrogea.
Inca la inceputul acestui an, europarlamentarul polonez Boguslaw Sonik ne-a atentionat ca Gazprom realileaza la nivelul Uniunii Europene o campanie de propaganda pentru a bloca proiectele energetice privind exploatarea gazelor de sist. Portalul OilPrice.com este de aceeasi parere: „Majoritatea deputatilor din Parlamentul Bulgar a capitulat usor, fara a aduce in acest sens argumente plauzibile, si a interzis exploatarea gazelor de sist. Asadar, nu vom afla niciodata daca Bulgaria dispune de rezerve de gaze de sist si in ce cantitate”. De asemenea, se aminteste ca interzicerea exploatarii s-a bazat pe „minciuni si manipulari ieftine”. Articolul aminteste si de interesele Gazprom in Bulgaria: livrarea gazului rusesc, gazoductul „South Stream” precum si achizitionarea unei retele de benzinarii bulgare prin intermediul companiei „Naftna industriјa Srbiјe” (unde Gazprom detine un pachet de actiuni de 56,15%).
Pe langa acestea, in articolul „Shale Storm” al revistei „The American Interest” se indica faptul ca cel mai influent lobby politic din Europa este cel atomic. „Acesta este usor slabit dupa evenimentele din Japonia, dar aduna putere”, se spune in articol. Insa, in Franta, Ungaria si Republica Ceha, lobby-ul nuclear este foarte impresionant, in special datorita perspectivelor de a vinde energie electrica in Germania, dupa ce Berlinul a renuntat la propriile centrale atomice. Un alt lobby suficient de puternic la nivelul Uniunii Europene este cel legat de productia energiei regenerabile. In Germania, de exemplu, sectorul energiei regenerabile cuprinde deja un milion de angajati. Astfel, autorul articolului considera ca Gazprom si autoritatile ruse se afla pe locul trei la nivel de lobby in Europa si se pronunta cu vehementa impotriva fractrarii hidraulice.
Moscova vorbeste cu accent kazah…
Pentru asigurarea stingerii datoriei de 517 milioane de euro pentru rafinaria Petromidia, kazahii de la KazMunaiGaz au cazut de acord sa vanda 26% din actiunile rafinariei contra 200 de milioane de dolari si sa pastreze un pachet de 18% cu garantii ca nu va fi diluat in urma in urmatorii trei ani, ne informeaza GÂNDUL (http://www.gandul.info/financiar/planul-guvernului-in-12-luni-incepe-cel-mai-mare-proiect-in-care-e-implicata-romania-11124221).
Desi se preconizeaza ca statul roman sa incaseze 200 milioane de dolari, deocamdata castigatorul cert al afacerii ramane Gazprom care a avansat propunerea, prin vocea premierului kazah Serik Akhmetov, ca Romania sa se conecteze la o extensie a „South Stream” ce va trece prin Bulgaria. Ceea ce cu alte cuvinte ar insemna accesul rusilor la piata energetica a Romaniei prin usa din spate pe contul stingerii unei datorii straine.
Declaratia sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), Gabriel Dumitrascu, a lasat de inteles ca Romania intentioneaza ca in urmatoarele 12 luni sa incheie un acord cu concernul Gazprom prin care compania sa permita tranzitarea pe infrastructura de conducte existente a gazului din Kazahstan mult mai ieftin. Insa semnarea intelegerii depinde de incheierea favorabila a acordului intre KazMunaiGaz si Gazprom pentru livrarea gazelor naturale in Europa care urmeaza sa fie renegociat. Plus ca nu stim ce vor cere in schimb rusii si daca se justifica acest compromis politic… „Statul roman in business trebuie sa se comporte ca un partener”, spunea seful OPSPI, numai ca Moscova, spre deosebire de Romania, nu are in zona interese economice, ci geo-economice cu o perspectiva de cinzeci de ani.
Presedintele Romaniei si gazoductul pentru linistea Romaniei
Desigur ca printre temele confruntarii directe dintre cei doi candidati la viitoarele alegeri prezidentiale din Romania, cea mai controversata va fi cea a „securitatii energetice a Romaniei”. Cel mai probabil candidatii vor trebui sa faca alegerea intre Gazprom si Chevron (a se citi Rusia sau SUA). Astfel, aici nu vorbim numai de afaceri, ci si de strategie, altfel proiectul poate fi considerat ca si mort.
Desi proiectul gazelor de sist a devenit o chestiune spinoasa in urma implicarii problemelor legate de protectia mediului, organizarea unui referendum pe aceasta tema ar fi inoportuna. „Daca vom intreba <<vreti sa se exploateze gazele de sist>>, vom obtine un raspuns, dar daca intrebam, <<vreti sa devenim independenti energetic>>, atunci raspunsul va fi altul.Intrebarea poate manipula poporul, pe cand la Constitutie nu se poate”, declara presedintele Romaniei, Traian Basescu.
In aceeasi ordine de idei, si premierul Victor Ponta sustine acest proiect : „daca maine dam voie sa faca explorari pentru gaze de sist si se gasesc, cel mai devreme peste cinci ani iese primul metru cub. Polonia foloseste gaze de sist cu 80 dolari/mia de metri cubi, noi importam de la Gazprom cu 450 si eu vreau Oltchim-ul meu cu 450 de dolari/mia de metri cubi sa fie competitiv cu firma din Polonia cu 80″. El a mai adaugat ca America a devenit din importator un exportator de gaze folosind gazele de sist si ca cei care au cel mai mult de pierdut daca Romania scoate gaze de sist sunt cei de la Gazprom.
Cine isi asuma cursa prezidentiala de la Cotroceni pentru 2014, va trebui sa tina cont si de aceasta miza, altfel risca sa fie perceput drept „omul rusilor”.
