Una dintre justificarile cele mai importante pentru promovarea gazelor de sist este aceea ca termocentralele pe gaz emit mult mai putine gaze de sera decat termocentralele pe carbune [1]: jumatate din cantitatea de CO2, mai putin de o treime din oxizii de azot si doar un procent de dioxid de sulf. Suporterii fracturarii hidraulice sustin ca dezvoltarea formidabila a industriei gazelor de sist reprezinta cauza esentiala pentru care Statele Unite sunt singura natiune majora care a redus semnificativ emisiile de gaze de sera in perioada actuala de incalzire globala. Adversarii fracturarii hidraulice pretind ca scaparile de metan din industria gazifera anuleaza beneficiile mentionate pe motiv ca metanul este un potent gaz de sera. Mai multe detalii sunt necesare.
Ce spun suporterii?
Gazul natural este cel mai curat dintre toti combustibilii fosili in ceea ce priveste emisiile de gaze de sera. Compus in principal din metan, arderea gazului natural va produce dioxid de carbon si apa, aceeasi compusi pe care noi ii expiram. Carbunele si petrolul sunt compusi din molecule mult mai complexe, cu continuturi mai mari de carbon, azot si sulf Aceasta inseamna ca prin ardere carbunii si petrolul vor produce concentratii mai ridicate de emisii daunatoare, incluzand carbon, oxizi de azot si dioxid de sulf (SO2).Carbunii si combustibilii petrolieri elibereaza in mediu particule de cenusa, substante care nu ard si care sunt transportate in atmosfera unde contribuie la poluare. Arderea gazului natural, pe de alta parte, produce foarte mici cantitati de dioxid de sulf si oxizi de azot, practic nici un fel de cenusa sau particule solide, si mult mai mici cantitati de dioxid de carbon si monoxid de carbon.
Tabelul de mai jos a fost compilat de EPA[2]:
| Nivelul emisiilor de gaze de sera produse de combustibilii fosiliPounds per Billion Btu of Energy Input (1 pound = 0.454 kg; 1 billion Btu = 1,055×109 Joule) | |||
| Poluator | Gaznatural | Petrol | Carbune |
| Dioxid de carbon | 117,000 | 164,000 | 208,000 |
| Monoxid de carbon | 40 | 33 | 208 |
| Oxizi de azot | 92 | 448 | 457 |
| Dioxid de sulf | 1 | 1,122 | 2,591 |
| Particule solide | 7 | 84 | 2,744 |
| Mercur | 0.000 | 0.007 | 0.016 |
Intre 2007 si 2012 Statele Unite si-au redus emisiile de gaze de sera cu 450 milioane de tone, cea mai mare scadere inregistrata de vreo tara de pe glob[3]. Suporterii fracturarii hidraulice au capitalizat imediat aceasta constatare afirmand ca reducerea emisiilor se datoreaza unei tendinte fundamentale de trecere de la carbune la gazul natural si energiile alternative.
In 2002, termocentralele pe carbune produceau 52 de procente din energia electrica a SUA, termocentralele pe gaz produceau 16 procente, iar energiile alternative reprezentau numai 9 procente. Pe parcursul urmatorilor 10 ani, productia de electricitate pe baza de carbune s-a redus substantial la 38 de procente, cea pe baza de gaz a crescut semnificativ la 30 de procente, in timp ce energiile alternative au produs 12 procente din totalul energiei electrice din SUA.
Tom Amontree, pe blogul organizatiei American Natural Gas Alliance (Alianta Americana pentru Gazul Natural), a apreciat pozitiile Presedintelui Obama si ale contracandidatului sau la alegerile prezidentiale din 2012, Guvernatorul Mitt Romney, ca fiind indicatoare ale unei rare viziuni politice comune: gazele de sist. Mai mult, ziaristul a adaugat ca:
„Liderii pragmatici inteleg…ca in cazul gazului natural nu trebuie sa alegem intre prioritatile noastre economice si ecologice. In schimb, o dezvoltare responsabila a gazului natural are impacte foarte reale si pozitive in cele 32 de state care gazduiesc aceasta anergie domestica abundenta”[4].
Un studiu efectuat de grupul ecologist CERES a gasit ca aproape 70 de procente din reducerea emisiilor de dioxid de sulf si oxid de azot din ultimii 20 de ani se datoreaza cresterii folosirii gazului natural de catre primele 100 industrii utilitare din SUA.[5] Aproape jumatate din aceasta reducere a avut loc intr-o perioada de doar doi ani (2008-2010). Energy Information Administration (EIA) a notat in 2012 ca emisiile de CO2 ale SUA provenite din sectorul energetic sunt cele mai mici din ultimii 20 de ani, datorita in buna parte portofoliului energetic al tarii[6]. Pe de alta parte, in tarile Uniunii Europene emisiile de gaze de sera au crescut in aceeasi perioada de timp, in ciuda unor eforturi mult mai intense decit cele ale SUA de a combate incalzirea globala. Cauza principala o reprezinta dependenta europeana de energia pe baza de carbune.[7]
Impactul fracturarii hidraulice asupra incalzirii globale se va resimti probabil cel mai intens in domeniul transporturilor, atunci cand benzina si motorina vor fi inlocuite de gazul natural. In acest moment, transporturile in SUA consuma 70% din petrol si produc 30% emisii de CO2.[8]. In anul 2013, SUA au consumat 509,17 miliarde litri de benzina, adica o medie zilnica de circa 1,39 miliarde litri[9] sau 4,4 litri per persoana.
In 2011, Presedintele Obama a promis ca Statele Unite vor scadea consumul de petrol cu 33% in urmatorii zece ani, pentru ca in 2013 sa declare ca emisiile de carbon vor fi reduse cu 17% pana in 2020. Intr-o recenta declaratie[10], Presedintele Obama considera gazul natural ca fiind „un combustibil tranzitional” care „joaca un rol central in tranzitia catre un viitor energetic curat”. Documentul mentionat apreciaza ca aproape jumatate din reducerea emisiilor de gaze de sera din perioada 2005-2013 au venit din schimbarea combustibilului, in principal din schimbarea energiei pe baza de carbune cu cea pe baza de gaz, eoliana si solara. Pentru perioada 2014-2040 se estimeaza ca pretul relativ scazut al gazelor de sist va oferi alternative atragatoare pentru substituirea si mai accentuata a energiei pe baza de carbune, astfel incat SUA vor fi capabile sa reduca si mai mult emisiile de CO2 si alte gaze de sera.
Initiativele presedintelui american se pot in parte materializa prin inlocuirea benzinei si motorinei utilizate in transporturi cu gaz natural. Arderea gazului natural produce cu 30% mai putin dioxid de carbon decat petrolul si gazul poate fi folosit fie direct, ca gaz natural compresat (GNC) sau gaz natural lichefiat (GNL), fie indirect, prin transformarea gazului natural intr-un lichid combustibil sau ca sursa de putere pentru masinile electrice[11]. Actualmente, numai 1,5% din automobilele si camioanele planetei – adica, circa 16 milioane de vehicule – functioneaza cu gaz natural. Morgan Stanley estimeaza ca combustibilul folosit de aceste vehicule inlocuieste zilnic circa 190 milioane litri de produse petroliere. In cazul cel mai optimist, utilizarea gazului in transporturi ar putea sa inlocuiasca zilnic pana la 890 milioane litri de produse petroliere, adica circa 7% din intreaga cantitate de titei consumata zilnic pe planeta la nivelul anului 2012.[12]
Citeste mai departe pe contributors.ro
