Natasa s-a facut remarcata in decursul ultimelor luni, inclusiv prin evadarile ei spectaculoase. Spre exemplu, a evadat de nenumarate ori escaladand gardul electric care inconjoara rezervatia. A facut asta dupa ce a aruncat crengi peste gard pana cand nu a mai vazut nicio scanteie. Atunci, cand a fost sigura ca nu mai circula curent electric, a trecut de gard fara probleme.
A invatat, de asemenea, sa pacaleasca oamenii sa-i arunce hrana, doar pentru a se amuza ulterior, dupa ce stropea cu apa oamenii care se apropiau prea mult de gard. Cercetatorii Esther Hermann si Joseph Call s-au decis sa o studieze pe Natasa, alaturi de alti cimpanzei, pentru a vedea daca exista intr-adevar exemplare geniale printre aceste maimute antropoide. Pentru aceasta, cercetatorii au intocmit o serie de teste mentale care constau din opt probe.
In primele testari, cimpanzeii trebuiau sa descopere alimente ascunse. In cea de-a doua, cimpanzeii trebuiau sa foloseasca o unealta pentru a evita o capcana si a castiga astfel o recompensa sub forma de hrana. Ultimele teste trebuiau sa determine modul in care cimpanzeii opereaza cu notiuni precum culoare, marime si forma.
“Am identificat unii indivizi care obtineau scoruri mai bune decat ceilalti”, sustin cercetatorii, care adauga ca Natasa a stralucit la aproape toate testarile. Cercetatorii nu au putut identifica “un factor general al inteligentei” in cazul cimpanzeilor. In loc de acesta, oamenii de stiinta sustin ca aceste primate poseda mai multe abilitati legate de actul invatarii, folosirea uneltelor, intelegerea notiunii de cantitate, precum si capacitatea de a trage concluzii bazate pe dovezi si gandire logica.
Faptul ca cimpanzeii trec printr-un proces atat de elaborat tine in mare masura de constrangerile mediului ambiant si de nevoile lor individuale. Referitor la alte animale, Herrman si Call amintesc de cainii Rico si Chaser, care cunosteau semnificatia a sute de cuvinte. Cercetatatorii nu exclud existenta unei adevarate inteligente – similara celei umane – si la alte animale, dar afirma ca, pentru a afla, sunt necesare mai multe studii, cu probe care sa implice si dimensiuni cognitive, motivationale si legate de temperament.
