Greenpeace semnaleaza probleme la extinderea carierelor de lignit din Gorj

In contextul consultarilor cu publicul, Greenpeace a transmis comentarii[1]referitoare la raportul de impact asupra mediului pentru extinderea carierei de lignit Rosia, din Gorj[2]. Organizatia avertizeaza autorii raportului si titularul de proiect[3] ca impactul extinderii carierei de lignit nu a fost analizat corespunzator, semnaland aspecte legate de regimul suprafetelor impadurite, evaluarea deficitara a impactului asupra climei, probleme legate de exproprieri, dotarea utilajelor de extractie pentru reducerea poluarii cu pulberi si altele.

Complexul Energetic Oltenia (CEO) intentioneaza sa extinda zece perimetre miniere[4], iar in perioada curenta au loc consultari si dezbateri publice pe acest subiect. Carierele de lignit din bazinul Rovinari, Gorj urmeaza sa se extinda pe suprafete ce insumeaza 3984,77 hectare de teren, dintre care 1340,2 hectare reprezinta suprafete impadurite.

Ieri, 19 august, a avut loc, la sediul Primariei Farcasesti, dezbaterea publica aferenta extinderii carierei Rosia, de langa orasul Rovinari.

„Vrem sa ne asiguram ca informatia care ajunge la localnici si la publicul general este cat mai completa. Consideram ca populatia locala si mediul natural sunt prioritare oricaror activitati extractive,” declara  Ionut Cepraga, coordonator de campanii in cadrul Greenpeace Romania.

Greenpeace a semnalat o serie de probleme de mediu, de sanatate si de ordin social, prezente in raport:

– Clarificarea regimului de ocupare[5] a suprafetelor impadurite. Ca ordin de marime, cele 235,69 de hectare propuse pentru despadurire reprezinta echivalentul a aproximativ 470 de terenuri de fotbal;

– Absenta unei evaluari reale a impactului asupra climei;

– Omiterea problemelor aferente exproprierilor in regim de cauza de interes public. Raportul mentioneaza doar intentia unor asemenea proceduri, fara a prezenta publicului implicatiile acestora.

Greenpeace sustine ca extractia lignitului este o falsa cauza de utilitate publica si ca legislatia aferenta incalca dreptul de proprietate al cetateanului in favoarea unei companii. Organizatia ofera exemplul situatiei din Cehia, tara al carei mix energetic cuprinde mult mai mult carbune decat cel al Romaniei, dar unde cetatenii sunt protejati prin lege de exproprierile pentru extinderea carierelor de catre companii precum CEO.

– Necesitatea incapsularii utilajelor generatoare de praf (ex. benzi transportoare) precum si a depozitelor de carbune, pentru reducerea poluarii cu pulberi in suspensie. La doar cateva zeci de metri de Scoala Gimnaziala nr. 1 din Rovinari se afla un depozit de carbune in aer liber, de 800 m lungime, in care excaveaza un utilaj rotor gigantic, afectand calitatea aerului din oras.

– Expunerea problemelor de sanatate in mod real. Pulberile in suspensie, sau praful ridicat de utilaje si benzi transportoare, influenteaza negativ atat sanatatea locuitorilor din zona de extractie, dar si din imprejurimi, pe o raza de zeci de kilometri. Greenpeace sustine ca efectele activitatii de extractie asupra sanatatii umane trebuie cumulate cu cele aferente arderii carbunelui in termocentrale, nu considerate separat.


[1] Punctul de vedere transmis de Greenpeace este disponibil aici: http://goo.gl/DPUZxG

[2] Raportul la studiul de impact asupra mediului – continuarea lucrarilor miniere in perimetrul de licenta al UMC ROSIA, propus a fi amplasat in extravilanul/intravilanul comunei Farcasesti, judetul Gorj.

[3] Beneficiarul investitiei este SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA

S.A. – SUC. DIVIZIA MIN. TG JIU – UNITATEA MINIERA DE CARIERA ROSIA;

autorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu S.C. – INSTITUTUL DE CERCETARE STIINTIFICA, INGINERIE TEHNOLOGICA SI PROIECTARI MINE PE LIGNIT – S.A. Craiova

[4] Pesteana Nord, Pesteana Sud, Rosia, Pinoasa, Tismana I, Tismana II, Jilt Nord, Jilt Sud, Rosiuta, Lupoaia

[5] Autorii recomanda eronat  incadrarea activitatilor de despadurire. Astfel nu poate fi vorba de ocupare temporara a suprafetelor respective. Suntem de parere ca activitatea miniera distruge permanent padurea – presupune scoaterea definitiva din circuitul silvic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *