Hartile Verzi cu idei pentru dezvoltarea durabila a Bucurestiului realizate de liceeni voluntari se apropie de finalizare.Aceste harti nu se marginesc la o simpla identificare a unor pro-bleme sau la reprezentarea unor obiective.
Reflectand viziunea unor tineri asupra unor probleme ale comunitatii bucurestene, cele patru harti verzi vor fi insotite de un set de propuneri – cat se poate de serioase – privind solutionarea problemelor identificate. Ei au reusit, intr-un timp scurt, sa-si insuseasca si sa utilizeze instrumentele de lucru oferite de Harta Verde, adaptandu-le tematicii abordate: problemele de trafic din nordul Bucurestiului, reabilitarea parcului Izvor, imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor din cartierul Tei si marcarea unor trasee culturale care sa puna in valoare monumentele istorice ignorate ale Capitalei.
PATRU ECHIPE
Grupati in patru echipe, elevii au luat la pas Bucurestiul, au stat de vorba cu oamenii de pe strada, au petrecut mult timp in biblioteci, au scotocit prin cele mai ascunse cotloane ale zonelor lor de investigatie, incercand sa lase cat mai putine pietre nerasturnate, in vreme ce povestile lor prindeau treptat contur.
Despre indemnul pe care echipa „Urban Scouts” il adreseaza bucu-res-tenilor, vom vorbi chiar astazi, urmand ca, in editiile viitoare, mai inainte de lansarea proiectelor ce vor avea loc in luna noiembrie, sa prezentam conceptul si mesajele celorlalte trei echipe.
DA-I BUCURESTIULUI O SANSA!
Liceeni din echipa „Urbanus Scouts” (Alina Gealatu, Madalina Trusca, Ana-Maria Iordache, Cristian Ludu, Mihai Soare, Mihai Grigore) au incercat sa identifice trasee culturale. Au aflat repede ca multi bucuresteni „cu acte in regula” nu stiu, de exemplu, ca locul unde partidele au decis ca Alexandru Ioan Cuza sa fie domn al Moldovei si al Tarii Romanesti se afla pe Strada Smardan la numarul 39. Ca aceast monument de patrimoniu ar trebui ingrijit, dar ca este lasat in paragina? Ca pe Strada Christian Tell, la numarul 1, se afla imobilul celebrei Mita Biciclista, pe numele ei adevarat Maria Mihaescu, prima femeie din Romania care a mers pe bicicleta? Liceenii cred ca frumusetea Bucurestiului sta tocmai in detaliile pline de savoare si in povestile ascunse.
Pentru cei care vor sa deguste Bucurestiul, echi-pa recomanda, pentru inceput, o plimbare pe Lipscani in cautarea stenci-l-urilor, o lectura „La ruine” in Cismigiu, o vizita la Muzeul Satului, o vizita la Casa Melik (cea mai veche casa din oras), un apus de soare modernist de pe terasa Muzeului National de Arta Contemporana. Alta recomandare: o urcare pe terasa Arcului de Triumf (chiar daca, din pacate, ocaziile in care muzeul de aici e deschis, sunt rare).
HARTA SI GHID PENTRU TURISTI, DAR SI PENTRU BUCURESTENI
Liceenii au indentificat obiective, pe care apoi le-am conectat prin trasee pietonale. Tot ceea ce au descoperit, tot ceea ce li s-a parut interesant, demn de cunoscut, va fi ilustrat intr-o harta si-apoi intr-un ghid. Un ghid adresat turistilor si, mai impotant decat atat, unul adresat bucurestenilor. „Ne-am saturat sa auzim ca Bucurestiul nu are nimic de oferit! Altii prefera din ce in ce mai mult sa calatoreasca in afara granitelor.
Nu zicem ca e rau, insa atata vreme cat ai gustat si ceea ce gasesti -acasa-. Noi am cautat si am gasit si in Bucuresti locuri care merita vazute. Le-am pus cap la cap, am sudat piesele, am cartografiat, am cercetat si am inchegat totul intr-un proiect prin care propunem astfel trei trasee pietonale, ordonate in functie de timpul de parcurgere al acestora. Am staruit asupra fiecarui obiectiv, am cautat fatetele ascunse, am citit, am vorbit cu oameni si am incercat sa aflam cat mai multe. Astfel am incercat sa reprezentam, sa cream o oglinda a orasului, a ceea ce orasul ofera.
Exista un Bucuresti-kitsch, pe care il gasesti pretutindeni, dupa cum exista si un Bucuresti pe cale de disparitie, victima a transformarilor hidoase ce au stigmatizat orasul incepand din anii „80 ai secolului trecut si care, in buna masura, nu s-au oprit nici astazi, exista un Bucuresti al ctitoriilor medievale, unul de inceput de secol XX sau unul interbelic” declara liceenii.
Sursa: Jurnalul National
