“Romania ocupa niste locuri codase in ceea ce priveste implementarea politicilor de mediu si mai ales la nivel urban, la nivelul parcurilor nationale, rezervatiilor naturale. Prea multe probleme care sunt lasate in pom, defrisarile ilegale care continua si in momentul de fata. Din pacate, statul reactioneaza ca un melc mort”, a declarat pentru HotNews.ro Serban Copot, presedinte al Asociatiei Generatia Verde. Saptamana aceasta, Comisia Europeana a organizat la Copenhaga a treia parte a campaniei Play to Stop – Europe for Climate, care vizeaza popularizarea in randul tinerilor a angajamentului si rolului de lider pe care le are Uniunea Europeana in lupta impotriva schimbarilor climatice. Serban Copot, ambasador al Romaniei in cadrul campaniei, a precizat ca, desi statele vecine sunt mult inaintea noastra ca implementare a politicilor de mediu, “Romania e pe locul intai, ca feedback, in randul celor 11 state care au participat”. “Sunt mandru ca romanii au reactionat bine, iar cei de la comisie sunt foarte multumiti de activitatea mea si de activitatea romanilor in directia asta”.serban-copot

Cosmin Navadaru: Ce a urmarit campania Play to Stop – Europe for Climate?
Serban Copot: Play to Stop – Europe for Climate este o campanie de sustinere a Summitului de la Copenhaga initiat de catre Comisia Europeana. S-a desfasurat in 11 state europene – printre care si Romania – si a avut 11 ambasadori – printre care si eu. Scopul principal a fost transmiterea unui mesaj de sustinere a ideii de lupta a schimbarilor climatice, care sa poata sa duca la un rezultat pozitiv la acest summit in Copenhaga. Si anume semnarea unui nou acord vizavi de emisiile de CO2 internationale.

C.N.: Poate avea sorti de izbanda o astfel de campanie? Mai ales in Romania…
S.C.: Da, pentru ca exista un public educat pe problema asta, exista un public care doreste sa fie educat, este curios. Este o problema care nu e la moda doar in Romania, e o problema care preocupa comunitatea internationala. Pana acum, in Romania sunt aproape 20.000 de oameni care au raspuns apelului nostru de a-si calcula amprenta de carbon. Pentru o campanie cum a fost Amprenta de Carbon – Afla cat risipesti din viitorul tau!, campanie Generatia Verde, cred ca este un feedback destul de bun.

C.N.: Ce a presupus aceasta campanie?
S.C.: Fiecare dintre ambasadori a avut libertatea de a decide metoda de comunicare a campaniei Play to Stop. Si eu am luat decizia ca metoda ideala, comensurabila ca feedback, cea mai buna, este sa promovam Calculatorul Amprentei de Carbon, de pe generatiaverde.ro. Si de la acesta sa avem un rezultat concret. Avem un rezultat de peste 19.000 de oameni, cu date, semnaturi, tot. De obicei, in campaniile de promovare nu se stie la cata lume a ajuns, cum si in ce fel. Aici sunt convins ca s-a ajuns la mult mai multa lume, dar de reactionat, au reactionat peste 19.000 de oameni, ceea ce mi se pare foarte bine.

C.N.: Pe ce pozitie s-a clasat Romania intre cele 11 participante la campanie?
S.C.: In cadrul campaniei Play to Stop, Romania e pe locul intai, ca feedback, in randul celor 11 state care au participat. Si, sincer sa fiu, sunt mandru de aspectul asta, sunt mandru ca romanii au reactionat bine, iar cei de la comisie sunt foarte multumiti de activitatea mea si de activitatea romanilor in directia asta.

C.N.: Cum iti explici aceasta clasare nesperata? Ce resorturi interne au facut ca romanii sa reactioneze pozitiv?
S.C.: Curiozitatea – sunt convins ca a avut un rol important. Si faptul ca am folosit ideea de a promova un Calculator de emisii de CO2 ca un fel de joc. O campanie de promovare in care doar dai un mesaj trece pe langa ureche. Sunt foarte multe campanii. Si a fost si campania electorala – sa tinem cont si de aspectul asta! Lumea era deja arhisaturata de mesaje si de campanii.

Consider ca a fost o alegere foarte buna din partea noastra, din partea Generatiei Verzi. Si ideea de a promova niste mesaje, ca un fel de joc, a facut sa aiba rezultatele pe care le are acuma. Plus ca in cadrul acestei campanii se desfasoara si un studiu cu privire la media reala a emisiile de CO2 a populatiei Romaniei, in colaborare cu Universitatea Ecologica din Bucuresti. Rezultatele finale vor fi comunicate pe data de 5 iunie, cand se va implini exact un an de cand a fost inceputa campania.

C.N.: La capitolul feedback i-am intrecut pe toti. Dar cum stam la celelalte capitole, mai ales fata de vecini? Nu neaparat fata de tarile din Vest, caci nu ne putem compara cu ei…
S.C.: Ca implementare a politicilor de mediu sunt – clar! – mult inaintea noastra. De exemplu, in 2008, Budapesta a castigat premiul Saptamanii mobilitatii europene pentru investitile pe care le-au facut in infrastructura si in proiectele de mediu, ca aceasta capitala sa devina cat mai eco-friendly. Sunt tot felul de astfel de exemple pe care, din pacate, nu le intalnim si la noi. In Romania inca exista mentalitatea de proto-campanie: hai sa strangem un gunoi… Inca e basic…

Strangem gunoaie si mai plantam niste copacei, dar neaparat toate sa fie cu presa langa, pentru ca altfel nu conteaza.. Asta e un aspect care, din pacate, dauneaza imaginii ONG-ului din Romania in general. Nu foarte mult, dar uite: in urma unui studiu a rezultat ca aproape 80% dintre romani asociaza numele de ONG de mediu cu cei are strang gunoaiele pe malul raului. Iar lucrul asta nu este in totalitate adevarat. Spre exemplu, noi, in 2010, vom implementa prima campanie de compensare a amprentei de carbon. Am avut primul eveniment cu ONU si cu Ambasada Marii Britanii, care este compensat, adica are emisii 0 – compensate. Si incepand de la anul, vom incerca sa luam contact cu marile companii din Romania, care sa-si compenseze amprenta de carbon – prin impaduriri sau prin implementarea de tehnologii care folosesc energii regenerabile.

C.N.: Ai vrea o implicare mai mare din partea autoritatilor?
S.C.: Cu siguranta este loc pentru implicarea mult mai mare si mult mai serioasa a autoritatilor. Noi ne facem treaba, sincer sa fiu. N-am stat niciodata dupa autoritati. Asta este rolul ONG-ului: sa traga inainte. Iar daca autoritatile, vazand ca exista un feedback mare, sa ralieze la aceasta idee si sa pluseze. Romania ocupa niste locuri codase in ceea ce priveste implementarea politicilor de mediu si mai ales in nivel urban, la nivelul parcurilor nationale, rezervatiilor naturale. Prea multe probleme care sunt lasate in pom, defrisarile ilegale care continua si in momentul de fata. Din pacate, statul reactioneaza ca un melc mort.

Sunt foarte multe de facut. Tara noastra detine o bogatie naturala pe care, din pacate, nu stim sa o valorificam in adevaratul sens al cuvantului. Adica prin turism, ecoturism, turism sustenabil… Nu sa taiem padurile si sa le valorificam ca masa lemnoasa! Padurile, in contextul international al implementarii taxei pe carbon, vor capata o valoare economica mult mai mare decat cea de masa lemnoasa. Asta e un aspect de care guvernantii nostri ar trebui sa tine seama, iar daca nu vor tine seama, vom avea noi grija sa le atragem atentia, pentru ca asta e rolul societatii civile.

C.N.: Ce parere ai despre problema numita Rosia Montana?
S.C.: Cred ca este o problema facuta jumatate. Din pacate, societatea civila romaneasca se ocupa pe jumatate. Acolo e un dezastru ecologic in derulare. S-au facut extragere de aur cu cianuri. Acest lucru nu incepe de maine. Cu cei care vin acuma probabil ca avem garantia, prin companii internationale, ca vor face si curat dupa ei. Dar cei care au exploatat pana acuma, Minvest, au lasat un dezastru ecologic. Nu vad ca ONG-urile sa se inghesuie sa rezolve problema asta. In schimb, dam cu pietre, urlam…

Intr-adevar, exista o opinie care trebuie trebuie respectata, opinia publicului romanesc, cu privire la resursele noastre si modul de exploatare a lor. Pentru ca aici nu vorbim de o activitate miniera simpla, aici e vorba de exploatare prin decopertare. Asta inseamna ca dispar munti. Se intampla cum e in cariera de sulf Calimani, care acuma este o gaura in munti si care nu mai este folosita la nimic. Acolo e un peisaj post-nuclear!

C.N.: Mihnea Blidariu de la trupa Luna Amara, care s-a implicat in problema cu Rosia Montana, spunea ca un proces a fost deja castigat…
S.C.: Intr-adevar. Procesele s-au purtat pe doua directii. Una a fost cu descarcarea arheologica. Studiul pentru descarcarea arheologica n-ar fi complet, se pare. Si ar mai fi o problema cu Planul de Urbanism din zona, PUZ-ul zonal, care n-a fost aprobat de catre toate primariile, ci de catre Consiliul Judetan de acolo. S-au raportat, intr-adevar, niste succese care dau dreptate partii romane cu privire la metoda de intocmire a dosarului pentru exploatare. Sunt chitibusarii avocatesti.

Problema e in felul urmator: suntem dispusi ca resursele naturale pe care le avem in Romania sa le exploatam acum si nu peste 50 de ani? Asta este intrebarea! Exploatam acum? Vrem sa mai avem resurse de aur? Vrem sa avem un buffer de ani, pentru situatii ulterioare dificile? Daca noi consideram ca acuma este momentul oportun sa exploatam aceste resurse, atunci asa ar trebui sa facem. Dar eu cred ca problema ar trebui pusa corect si ar trebui facut intai curat acolo. Foarte greu, intr-adevar, dar m-as bucura mai mult sa vad entuziasm si in directia asta, pentru ca e un subiect pe care nu l-am vazut deloc abordat.

Sursa: HotNews

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here