Deoarece se stiu putine lucruri despre ei, precum si datorita modului lor de viata, liliecii au starnit imaginatia oamenilor vreme indelungata, fiind vazuti ca spirite malefice. Desi timpul a trecut si lucrurile au evoluat, ei sunt in continuare victime ale miturilor si credintelor populare, superstitii ce nu-si gasesc echivalentul in realitate.
p1020353.jpg
Din punct de vedere sistematic, liliecii apartin Ordinului Chiroptera, fiind al doilea ordin de mamifere in numar de specii dupa rozatoare (apoximativ 1100 de specii cunoscute). Despre evolutia lor nu se stiu prea multe lucruri, din cauza faptului ca cea mai veche fosila (Icaronycteris index – cunoscuta din eocenul superior, descoperita in SUA), arata asemanator cu liliecii actuali. Se presupune ca acestia provin din animale arboricole carora li s-au alungit degetele membrelor anterioare, transformandu-se in aripi.
In intreaga lume, chiropterele se impart in doua categorii: megachiroptere (liliecii de talie mare) si microchiroptere (cei de talie mica). Megachiropterele ajung la 1,5 kg in greutate si 1,7 metri anvergura aripilor. Cel mai cunoscut este Pteropus edulis, vulpea zburatoare. La polul opus, dintre microchiroptere, se afla liliacul bondar, care cantareste pana la 2 grame (Craseonycteris thonglongyai).
Modul de hranire este variat, in functie de specie. Exista specii nectarivore, polenivore, ichtiofage, hematofage si insectivore. Aproximativ 80% dintre speciile de lilieci de pe Glob sunt insectivore. Speciile hematofage (cunoscutii “lilieci vampir”) traiesc doar in America Centrala si de Sud si numara doar 3 specii. Sunt rare cazurile in care acestia ataca omul, ei hranindu-se de obicei cu sangele animalelor domestice din zona respectiva. In Europa traiesc 45 de specii, iar in Romania 31, toate fiind specii insectivore.
Se cunoaste faptul ca liliecii desi vad, se ghideaza cu ajutorul ecolocatiei (detecteaza hrana sau obstacolele cu ajutorul ultrasunetelor). In tara noastra, liliecii se impart in 2 familii, in functie de felul emiterii ultrasunetelor: Vespertilionidae, liliecii care emit ultrasunetele pe gura, din laringe, si Rhinolophidae, care emit ultrasunetele prin foitele nazale. Ei nu se agata in par deoarece cu ajutorul ecolocatiei pot detecta fire chiar mai subtiri decat firele de par. Daca se intampla ca un liliac sa zboare foarte aproape de o persoana, este pentru ca probabil s-a hranit cu o insecta ce zbura foarte aproape de capul persoanei respective.
liliecii-trebuie-protejati.JPG
Ciclul biologic anual
Traiesc in medie 10 ani, insa in unele cazuri pot ajunge la 30 ani. Se adapostesc in pesteri, scorburi, mine parasite sau adaposturi antropice nelocuite. Datorita restrangerii habitatelor naturale si a extinderii celor antropice, in lipsa adaposturilor, acestia ajung tot mai des sa se adaposteasca in poduri, pivnite sau cladiri locuite.
Desi exista si specii solitare, majoritatea liliecilor sunt animale sociale. Vara, femelele formeaza colonii de maternitate din care masculii sunt exclusi. Nasc cate un pui pe an. Acestia ajung la dimensiunile parintilor in aproximativ 45 de zile, dar pot zbura dupa numai 14 zile. Ecolocatia o deprind pe parcurs, in decurs de 19 zile de la nastere. Iarna liliecii intra in hibernare. In acest timp, functiile vitale sunt diminuate la minim, ei devin total imobili, nu se mai hranesc si se trezesc cam odata la 30 zile. Ritmul respirator si frecventa cardiaca sunt reduse iar temperatura corpului este coborata la nivelul celei ambiante. Ei pot folosi aceleasi adaposturi permanent, insa de obicei cand se trezesc din hibernare primavara, acestia migreaza spre adaposturile de vara, unde formeaza colonii de nastere. Aceste adaposturi trebuie sa fie mai calduroase si in apropierea habitatelor de hranire. Intre aceste doua adaposturi ei mai folosesc si adaposturi de tranzit.
Acuplarile au loc toamna, insa ovulele raman inactive in perioada hibernarii, fecundatia avand loc abia in primavara.

Care este rolul lor in natura?
Sunt considerati insecticide naturale, fiind o metoda eficienta de combatere biologica a insectelor. Cel mai mic liliac de la noi din tara (Pipistrellus pipistrellus) poate consuma aproximativ 600 de tantari intr-o ora! Guano-ul este considerat cel mai bun fertilizator organic pentru plantatii si culture agricole. Datorita faptului ca sunt animale mobile capabile de migratie, si din cauza ca sunt dependenti de temperatura, liliecii sunt folositi in studii ca si indicatori ai efectelor incalzirii globale.

Cum sunt studiate aceste animale nocturne?
Se studiaza genetica, evolutia si ecologia lor (comportamentul, relatii intre specii, competitie, adaposturi preferate, etc) si se fac inventarieri faunistice prin estimarea numarului de indivizi. Identificarea speciilor se face prin metoda prinderii lor in plasa chiropterologica, prin observatii vizuale ale caracteristicilor morfologice sau se mai pot identifica pe baza ultrasunetelor, cu ajutorul detectoarelor de ultrasunete. Radiotelemetria este de asemenea utilizata in studiul comportamentului liliecilor, determinarea distantelor de migratie si in localizarea adaposturilor. Alte metode de studiu sunt inelarea antebratului si determinarea spectrului trofic (identificarea fragmentelor chitinoase din guano).
Lilecii se numara printre cele mai periclitate mamifere din Europa si din acest motiv sunt protejati de lege. In ultimii 50 de ani, in Romania, precum si in restul Europei s-a observat un declin semnificativ al populatiilor de lilieci auzat in special de superstitii si deranjarea lor in perioadele cand sunt vulnerabili (perioadele de hibernare si maternitate care corespund lunilor noiembrie-februarie, respectiv mai-august). Alti factori care determina declinul populatiilor sunt fragmentarea si pierderea habitatelor (adaposturi si zone de vanatoare), poluarea mediului, introducerea unor specii noi, disparitia altor specii din spectrul trofic, sau uciderea lor din anumite interese. Uneori restaurarea unor cladiri fara verificarea incaperilor poate duce la pierderea unor colonii importante de lilieci.
Ei sunt aflati sub protectie juridica de: Legislatia internationala:Conventia de la Bonn, Conventia de la Berna, Acordul EUROBATS, Directiva 92/43 a Consiliului Europei (Directiva Habitate), si de Legislatia nationala: Legea 90/2000 pentru aderarea Romaniei la Acordul Eurobats
Incepand cu anul 1999, in Romania s-au format organizatii de mediu care se ocupa cu studiul si protectia lor. Dintre acestea, Asociatia pentru Protectia Liliecilor din Romania (APLR) organizeaza programe de educare-constientizare, inventariere si monitorizare, si tabere de instruire-cercetare la Cheile Varghisului.

Sursa: APLR
Adresa: Str. I. B. Deleanu nr. 2, 400489 Satu Mare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here