Miliarde pentru dezgroparea mineritului

Comisia European? d? în judecat? România la CJUE pentru nerespectarea legisla?iei UE referitoare la de?eurile din industriile extractive
Miliarde pentru dezgroparea mineritului
Miliarde pentru dezgroparea mineritului

In cei 23 de ani care au trecut, statul roman a cheltuit miliarde de lei pentru inchiderea a 565 mine, cariere sau parti de mine

La aceste cheltuieli se adauga si cele de conservare, ecologizare si multiplele salarii compensatorii acordate minerilor disponibilizati odata cu inchiderea minelor

Netinand cont de aceste cheltuieli, guvernantii se gandesc acum ca ar fi bine sa se risipeasca alte importante sume de bani pentru redeschiderea minelor

Romania dispune inca de o multitudine de resurse minerale, dar nu si de autoritati competente sa le gestioneze. Dupa 23 de ani, timp in care autoritatile de la Bucuresti s-au intrecut in masuri de inchidere a minelor, tinand cont in parte si de recomandarile Uniunii Europene de a diminua sursele de poluare si de pierderi bugetare, guvernantii prezenti se gandesc sa redeschida o mare parte a acestora.

Problema este ca, in cei 23 de ani care au trecut, statul roman a cheltuit zeci de miliarde de lei, parte de la bugetul de stat, parte din imprumuturi de la banci europene, pentru a inchide nu mai putin de 565 de cariere, mine si parti de mine. La aceste costuri de inchidere a minelor se adauga insa si alte sute de milioane de lei, cheltuieli de conservare sau de ecologizare, la care se alatura si numeroasele salarii compensatorii acordate minerilor disponibilizati.

Potrivit Listei obiectivelor miniere (cariere, mine si parti de mine) a caror inchidere a fost aprobata prin mai multe hotarari de Guvern, ultima datand din anul 2012, pana in luna iulie 2012 au fost inchise nu mai putin de 565 de astfel de obiective, costurile totale fiind de ordinul miliardelor de lei.

Conform ultimei Strategii a Industriei Miniere, numai in perioada 1998 – 2011 pentru activitatile specifice programelor de inchidere a minelor, inclusiv prin cele finantate din imprumuturi convenite cu organisme financiare externe, s-au cheltuit fonduri in valoare totala de 1,33 mld.lei, din care 1,17 mld. lei din fonduri alocate direct de la bugetul de stat, 137 mil. lei de la Banca Mondiala si 21,2 mil. lei de la BIRD.

In cadrul ultimei Strategii a Industriei Miniere, cea aferenta perioadei 2012 – 2035, a carei forma a fost actualizata la sfarsitul lunii mai 2012, sunt mentionate si „Obiectivele prioritare ale procesului de inchidere a minelor”, prin care, „in baza expertizei asimilate in cei 14 ani de inchideri de mine si a concluziilor reiesite dupa 4 ani de aplicare a primului program coerent de inchidere, s-au actualizat obiectivele generale”, printre acestea numarandu-se „utilizarea cu eficienta ridicata a fondurilor, concentrarea pe activitatile de inchidere si ecologizare concomitent cu reducerea graduala a cheltuielilor de conservare; indeplinirea obligatiilor de mediu asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana cu incadrarea in cerintele impuse de legislatia nationala aflata in vigoare”.

Gaman: Sunt multi care vor sa investeasca in acest domeniu

Toate aceste obiective asumate in urma cu doi ani par a fi insa uitate de actuala guvernare, odata ce, nu mai departe de ieri, seful Directiei generale de resurse minerale din Ministerul Economiei, Sorin Gaman, a anuntat ca „Legea minelor trebuie aprobata de urgenta pentru redeschiderea unor exploatari miniere”.

„Am inchis 550 de mine in ultimii ani, din cauza ineficientelor economice si tehnologiilor invechite, dar tehnologiile au avansat. Sunt multi care vor sa investeasca in acest domeniu. Noua lege a minelor va prevede si redeschiderea unor mine. Credem ca noua lege trebuie aprobata in regim de urgenta, pentru ca multe resurse ale Romaniei sunt in mine inchise, halde de steril si iazuri de decantare”, a spus ieri Gaman, citat de Mediafax.

El a adaugat ca in noua lege a minelor vor fi definite o serie de „resurse strategice”, fara sa le enumere, dar care vor avea un „anumit” regim de exploatare si valorificare.

„Incercam sa corectam ce, in 11 ani, s-a schimbat la nivel intern si european, credem ca asta este prioritar”, a mai spus Gaman.
De asemenea, noua lege a minelor va contine prevederi prin care exploatarile miniere vor trebui sa tina cont de interesele comunitatilor locale.

„O parte din prevederile actualei legi sunt perimate din cauza modificarilor legislative europene, legea minelor va fi adoptata spre finele acestui an. In asta consta urgenta adoptarii acestei legi. Nu vrea nimeni sa faca aceasta lege pe ascuns. In prima faza, legea a fost facuta de o comisie din care au facut parte toate ministerele. (…) E pacat ca se asimileaza legea minelor cu Rosia Montana”, a precizat Gaman.

In 2012 era vorba despre deschiderea unor noi perimetre, nu despre redeschidere…

In Strategia Industriei Miniere pentru perioada 2012 – 2035 se mentioneaza insa ca activitatea miniera trebuie concentrata in perimetrele miniere existente, cu potential de eficienta economica, dar si ca se pot extinde aceste perimetre in vederea exploatarii rationale si valorificarii superioare a zacamantului in concordanta cu cererea de lignit la nivel national pentru perioada strategiei.
Baza materiala poate fi asigurata si prin deschiderea unor noi perimetre (nu redeschiderea celor vechi…), continuarea programului de reabilitare, retehnologizare si modernizare a fluxurilor tehnologice, mijloacelor de productie corelat cu asigurarea bazei materiale pe termen lung; atragerea de surse de finantare de pe piata de capital.
Strategia stipuleaza ca mediul trebuie refacut in cel mai scurt timp in zonele care nu mai sunt afectate de activitatea miniera.

Minele de huila ale CE Hunedoara vor fi modernizate printr-o investitie de 70 mil. euro

In luna noiembrie a anului trecut, pe-atunci ministrul delegat pentru Energie Constantin Nita, actualul ministru al Economiei, anunta ca Romania va investi in modernizarea a patru mine de huila detinute de Complexul Energetic Hunedoara, tinand cont de faptul ca un raport al Uniunii Europene recomanda extragerea carbunelui si realizarea unui echilibru in strategiile energetice nationale intre obtinerea unei astfel de energii si cea hidro, nucleara si regenerabila. „Un raport UE zice sa mergem in continuare pe carbune si sa avem un echilibru cu energia nucleara si hidro, dupa 2030 un rol important urmand sa-l aiba si energia regenerabila”, afirma atunci Nita.

Potrivit acestuia, modernizarea minelor de huila detinute de Complexul Energetic Hunedoara este estimata la 70 milioane de euro si ar trebui sa fie realizata in cel mult doi ani. „Am scos pe SEAP modernizarea celor patru mine ale Departamentului pentru Energie. Vrem sa le modernizam in maximum doi ani”, a afirmat Nita.

Complexul Energetic Hunedoara a fost creat prin fuziunea termocentralelor Mintia si Paroseni cu patru mine ale fostei Companii Nationale a Huilei. Cele patru mine la care s-a referit atunci ministrul sunt Vulcan, Lonea, Livezeni si Lupeni.

Moldomin Moldova Noua vrea sa reia activitatea de exploatare

Firma elvetiana Mineco AG, care a preluat producatorul de cupru Moldomin Moldova Noua in 2011, vrea sa reia activitatea de exploatare, a declarat ieri Sorin Gaman, director general adjunct in Directia Generala de Resurse Minerale din Ministerul Economiei.

Tranzactia prin care Mineco a preluat Moldomin a fost contestata de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

Moldomin, din judetul Caras-Severin, detine 30% din rezervele de cupru ale Romaniei. Restul rezervelor de cupru sunt controlate de Cupru Min.

Masuri pe termen mediu, ulterioare inchiderii minelor:

Potrivit ultimei strategii a minelor, in perioada 2015 – 2020 se va crea infrastructura de baza pentru sistemul national integrat  de monitorizare a impacturilor de mediu care se va dezvolta si va functiona ca instrument eficient de prevenire, planificare si raspuns in situatiile de urgenta, ca urmare activitatea se va concentra pe:

• finalizarea lucrarilor de ecologizare la celelalte obiective miniere prevazute in Strategia procesului de inchidere si reconstructie a obiectivelor miniere;

• scaderea graduala a cheltuielilor necesare conservarii concomitent cu cresterea  ponderii activitatii de monitorizare a factorilor de mediu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *