Vineri, 3 martie, in cadrul intalnirii cu reprezentantii Comisiei Europene, Ministerul Mediului a anuntat, pe ultima suta de metri, schimbarea de viziune cu privire la incineratoarele de deseuri, refuzate de guvernul Ciolos. Conform unor surse avizate, in Planul National pentru Gestionarea Deseurilor (PNGD) vor fi incluse trei incineratoare de deseuri municipale, de mare capacitate, care urmeaza a fi construite la Bucuresti, Brasov si Bacau.
SC Fichtner Environment SRL, firma de consultanta contractata de catre Ministerul Fondurilor Europene cu peste 1.5 milioane de lei, pentru elaborarea si livrarea unui plan national de gestionare a deseurilor si a unuia de preventie pana in decembrie 2016, a solicitat vineri Comisiei Europene o amanare de alte trei luni de zile pentru finalizarea unei versiuni preliminare a PNGD.
Firma de consultanta a motivat decizia de ultim moment prin lipsa de interes si implicare a romanilor in colectarea selectiva, carora nu li s-ar potrivi solutii mai inovatoare. De asemenea, conform sursei amintite, decizia a fost luata si in urma presiunilor Primarului General al Municipiului Bucuresti, Gabriela Firea si a consultantilor JASPERS agreati de catre Comisia Europeana.
Pentru a intelege mai bine implicatiile acestei decizii, redam mai jos declaratiile fostului Ministru Secretar de Stat, Raul Pop, care afirma la finele mandatului faptul ca „Romania nu se afla in pozitia in care sa-si concentreze eforturile spre dezvoltarea optiunilor de eliminare a deseurilor. Avem nevoie de depozite de deseuri, cel putin deocamdata, insa problemele noastre majore sunt in zona de colectare selectiva la locul de generare, fie el domiciliu, sediu de companie, cladire administrativa, scoala, spital etc. Aceasta lipsa de performanta pune Romania intr-o situatie riscanta, in care ii va fi imposibil sa-si indeplineasca obligatiile de valorificare a deseurilor reciclabile. Investitiile in incineratoare, pentru a fi rentabile, vor trebui recuperate prin procesarea contra cost a unor sute de mii de tone de deseuri cu putere calorica. Acestea, ca sa fie clar, NU EXISTA decat daca sunt incinerate deseuri reciclabile (hartie, carton, unele tipuri de plastic, anvelope, lemn, reziduuri industriale). Asadar, fie nu reciclam, fie importam deseuri pentru a ne putea mentine in viata incineratoarele. Cazul Suediei este cel mai vizibil, care a ajuns sa importe deseuri pentru incinerare.
Dintr-o perspectiva de sanatate publica, incineratoarele sunt un pericol . El poate fi diminuat – nu eliminat! – prin investitii in tehnologii de purificare si dotari de filtrare, insa riscul ramane activ si permanent. Din pacate, cazurile recente ne demonstreaza ca aceste investitii suplimentare sunt evitate de operatorii de instalatii de incinerare, iar acest fapt se rasfrange direct asupra comunitatilor de pe raza a zeci de km in jurul instalatiilor respective.“
Peste 2000 de cetateni au semnat o petitie lansata pe platforma De-clic, prin care au solicitat autoritatilor sa nu aprobe instalatia de tratare termica a deseurilor in valoare de 250 milioane de EUR, planificata pentru Bucuresti – Ilfov.
