Nitratii au ajuns in farfurie?

0
559

nitratiIn tarile Uniunii Europene majoritatea ziarelor si posturile de radio si televiziune au un subiect comun: nitratii. La noi in republica problema nitratilor mai mult a fost discutata in mas-media in anii trecuti.
Fiecare intelege acest subiect dupa cum a fost informat de la deferite surse.
Des se vorbeste despre nitratii la piata, cand procuram legume si fructe si in localitatile, unde apa din fantani este poluata.

O serie de intrebari provocatoare au sosit la redactia revistei „Natura”, ca rezultat al informatiilor publicate pe parcursul numerelor anterioare cu referire la nitrati, in special in editia „Lapusnita”. Cu raspunsuri competente in materie de nitrati, vine dl Andrei Gumovschi, doctor in agricultura, conferentiar universitar. Evident, suntem in continuare in asteptarea intrebarilor dvs., la randu-ne fiind gata de a va oferi parerea celor mai cotati specialisti in domeniu.
– In ce mod se acumuleaza nitratii in legume, in productia pomicola?
– Nitratii se acumuleaza in productia agricola cultivata pe solurile unde cantitatea lor e sporita. Sursele poluarii solurilor sunt ingrasamintele minerale, precum si cele organice bogate in N, care intra in componenta nitratilor. Cantitatea de nitrati in productie depinde nu numai de dozele ingrasamintelor azotate, dar si de termenele incorporarii lor, de timpul insamantarii, de durata zilei, de conditiile iluminarii. De exemplu, pe sectoarele aflate la umbra si in cazul semanaturilor dese, continutul de nitrati este mai mare. Nitratii pot patrunde in apele subterane la o mare adancime.
– Nitratii sunt periculosi pentru sanatatea omului?
– Mentionam ca prezinta pericol nu nitratii ca atare (NO3), ci nitritii (NO2) care deriva din ei, precum si sarurile acidului azotic. Aceasta reactie de transformare are loc in tubul digestiv al omului si al animalelor, precum si in cazul pastrarii indelungate a produselor de origine vegetala. In afara de nitriti, o influenta nociva asupra organismului o exercita aminele secundare si nitroaminele. Toate aceste combinatii, aflandu-se in cantitati mai mari decat dozele admise in apa potabila sau in produsele proaspete (mai ales, in culturile legumicole), provoaca distrugerea hemoglobinei in sange, formandu-se, totodata, metahemoglobina. Ultima e deosebit de periculoasa pentru copii (boala „albastra” a copiilor sau cianoza) si pentru animalele tinere. Nitrozaminele si nitrozamidele exercita o actiune cancerigena, mutagenica si toxica asupra embrionului. Doza maxima de nitrati inofensiva pentru om este de 5 ml la 1 kg din masa corpului.
– Care culturi agricole contin o mai mare cantitate de nitrati?
– Principalele surse de nitrati pentru om sunt: salata, sfecla, varza, patrunjelul, mararul, morcovul, ridichea, ceapa verde, reventul si fructele. Nitratii pot nimeri in organism si cu apa potabila, in cantitati mai mici cu laptele, carnea si branza.
– In care parti ale plantelor se acumuleaza o cantitate mai mare de nitrati?
– Nitratii se acumuleaza in plante neuniform, cantitatea lor fiind schimbatoare: in frunze, procentul lor e mai redus, iar in tulpina – mai mare. Cantitatea maxima de nitrati se acumuleaza in acele parti ale plantelor care sunt mai aproape de radacina. Frunzele mararului, ale patrunjelului contin cu 50 – 60% de nitrati mai putin decat tulpinile acestor plante, frunzele verzii rosii – cu 70% mai putin decat cotorul.
Stratul de la suprafata al morcovului contine cu 80% mai putini nitrati decat partea din mijloc, iar la castraveti si ridiche, dimpotriva, cantitatea de nitrati e cu 70% mai mare in codita decat la mijloc. Nu se recomanda de consumat miezul verde de langa coaja pepenilor verzi (harbujilor) si a celor galbeni (zemosilor). Castravetii urmeaza a fi curatiti de coaja, iar partea de la coada trebuie aruncata.
– Dupa ce semne exterioare se poate determina daca plantele au absorbit mari cantitati de nitrati?
– Absorbtia din sol a unor cantitati mari de azot se poate exterioriza pe plante sub mai multe feluri, de la dezvoltarea luxurianta a organelor vegetative (frunze mari cu limb ingrosat, tulpini puternice) de culoare verde intens, in cazul unor continuturi inca bine tolerate de plante, pana la aparitia stagnarii cresterii, a scurt-nodarii, a clorozarii si a arsurilor pe marginea frunzelor, in cazul unor continuturi toxice. In cazul salatei, leguma cu o absorbtie intensa a nitratilor, excesul acestor compusi se exteriorizeaza prin frunze de culoare verde intens, ingrosate si gofrate. Cresterea in continuare a continutului de nitrati conduce la colorozarea frunzelor si aparitia arsurilor. Consumatorul poate cunoaste dupa aceste semne o salata cu o incarcare nitrica apreciabila, dar nu o poate recunoaste pe una cu o incarcare moderata.
– De ce mai depinde continutul de nitrati din soluri, apa freatica si legume, in afara de aplicarea supradozelor de ingrasaminte de azot?
– Cercetarile au aratat dependenta stransa dintre continutul de nitrati din soluri, apa freatica, legumele si fructele cultivate pe diferite soluri – totul depinde de nivelul de aplicare si de durata de supradozare a ingrasamintelor cu azot, de textura solului, de natura plantelor si de conditiile meteorologice (nebulozitate, temperatura, umiditate).
– Cum si cu ce se poate determina corect continutul de nitrati in productia agricola?
– Determinarea corecta se realizeaza pe cale analitica, semicantitativ, cu ajutorul unei hartii indicatoare care se coloreaza la contactul cu sucul celular. In functie de intensitatea coloratiei, comparata cu o scala de etaloane, se apreciaza concentratia de NO3-. Cantitativ, NO3- se determina cu ajutorul unui potentiometru cuplat cu un electrod ion selectiv pentru NO3- . Ambele metode pot fi practicate in conditii de teren si chiar de piata. Pentru a preveni patrunderea acestor substante daunatoare in organism, la noi, in Republica Moldova, cu vreo zece ani in urma, se recomanda sa fie utilizati diferiti indicatori, de exemplu: „Indam”, „Nitram”. Produsi de ASP „Selectia”, acesti indicatori determina (ce-i drept, cu aproximatie) concentratia nitratilor in produsele alimentare.
– Puteti oferi cateva recomandari in vederea reducerii cantitatii de nitrati in productia agricola?
– La cultivarea legumelor pe loturile de pe langa casa, se recomanda nutritia suplimentara a plantelor cu ingrasaminte ce nu contin nitrati, ciamide sau ingrasaminte aminoazotate. De notat ca ultima nutritie suplimentara cu ingrasaminte azotate se face cu 1 – 1,5 luni pana la strangerea roadei. Cu cat e mai mare termenul de la ultima nutritie pana la recoltare, cu atat mai putini nitrati vor fi in produse.
In plus, trebuie de tinut minte si faptul ca udatul regulat al plantelor contribuie la reducerea acumularilor de nitrati, datorita raspandirii uniforme a alimentarii cu azot.
Pe masura coacerii fructelor, nivelul nitratilor in ele se reduce, dar fructele rascoapte si radacinoase contin cantitati excesive de nitrati. Va atentionam ca e mai bine sa renuntati la legume cultivate in sere, deoarece ele contin cantitati considerabile de nitrati.
– In timpul prelucrarii termice a legumelor si fructelor, nitratii „migreaza” in sucuri?
– In procesul fierberii, cca 50% de nitrati se pierd si se distrug. Totusi, sucurile din legume si fructe pot sa contina o anumita cantitate de nitrati. Diluarea sucurilor concentrate cu apa fiarta si consumul lor in cantitati rationale exclude acumularea nitratilor in organism. La depozitarea legumelor si fructelor, trebuie respectate cu strictete conditiile de pastrare.
– Putem reduce cantitatea de nitrati in procesul de preparare culinara a produselor agricole?
– Cantitatea de nitrati poate fi redusa curatind acele parti ale plantelor in care continutul respectivelor substante este maxim. In fructele si legumele decojite, continutul de nitrati se reduce cu 15 – 20%. In cartofii, morcovii, sfecla si varza tinute in apa timp de o ora, continutul de nitrati scade cu 25 – 30%. In cazul fierberii, timp de 30 – 40 min, din cartofi se elimina pana la 80% de nitrati, din morcov, varza – 70%, din sfecla – 40%. Apa in care au fiert legumele trebuie aruncata neaparat. In legumele puse la murat si in cele marinate, continutul de nitrati se reduce pana la 50%, dar in primele zile ale murarii, cand are loc un proces intens de sinteza a nitratilor si nitritilor, nu este recomandat consumul acestor legume.
– Care este limita maxima admisibila (LMA) a dozei zilnice de ioni de NO3- pentru o persoana, conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (O.M.S.)?
– Dupa normele F.A.O./O.M.S.(Ahlheim,1989), limita maxima admisibila (LMA) a dozei zilnice de ioni de NO3- pentru o persoana este de 220 mg si, facand transformarile corespunzatoare, se ajunge la cantitatea de 49,7 mg N-NO3/persoana/zi, reprezentand LMA/persoana/zi pentru N-NO3. Analizand situatia continutului de nitrati, si respectiv a N-NO3 in legumele, fructele si apa din gospodariile care produc sau comercializeaza aceste produse, se poate constata daca situatia este ingrijoratoare sau nu.
– Cine se face responsabil pentru sanatatea noastra, in cazul constatarii unei otraviri cu nitrati?
– In conditiile vietii actuale, responsabilitatea pentru sanatatea noastra nu le revine exclusiv producatorilor care au poluat productia agricola sau medicilor, ci, in primul rand, fiecaruia dintre noi. Or, noi insine avem datoria de a promova zi de zi un mediu si un climat nepoluat, care sa ne asigure un trai sanatos si un echilibru fizic si psihic. Este un drept al fiecarui om sa cunoasca modalitatile si caile de prevenire a imbolnavirilor si de edificare a unei sanatati durabile. De asemenea, este o datorie morala a celor care detin astfel de date sa le aduca la cunostinta celor interesati.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.