Alianta i-a acordat „cod de agent economic”. Casa Regala se va aproviziona timp de un an pentru a-l face furnizor oficial – ceea ce va da dreptul producatorului de a folosi blazonul pe etichetele borcanelor de magiun. Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania i-a dat „Certificatul de Kasrut”
Magiunul de Topoloveni a ajuns in lista de bucate a NATO, devenind astfel unul din deserturile naturale care vor indulci viata soldatilor din bazele Aliantei. Dupa ce analizele din laborator au dovedit ca este un energizant natural, recomandat in perioadele de stres si oboseala, oficialii din domeniul apararii au analizat toate buletinele de control si i-au acordat „codul NATO de agent economic”. Asta inseamna ca, din punct de vedere calitativ si nutritional, produsul facut doar din prune romanesti corespunde normelor dupa care se face meniul soldatilor.
Poate deveni si magiunul oficial al Casei Regale
Desi este singurul produs traditional protejat la nivel national si aflat in curs de a primi protectia europeana, majoritatea lanturilor de hipermarketuri nu il vor pe rafturile lor. „Poate pentru ca e prea natural, fara aditivi, zahar sau alte adaosuri”, incearca sa explice Bibiana Stanciulov, cea care a cumparat si renovat fabrica de la Topoloveni. Insa Casa Regala i-a invitat pe producatori sa inceapa demersurile pentru a deveni furnizori oficiali. Un an de zile se va face aprovizionarea constanta a bucatariei regale, dupa care blazonul Casei Regale va putea fi folosit de producatori pe etichetele borcanelor de magiun. Magiun care merge la nemti si austrieci in cazane de sute de kilograme, iar la noi doar un lant de benzinarii l-au acceptat la inceput. Acum a mai ajuns in cateva magazine naturiste si unele lanturi de magazine de cartier.
Testat 24 de ore si certificat de un rabin
Magiunul a fost acceptat si de Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania, care i-a dat Certificat de Kasrut, adica a fost acceptat si verificat de rabin ca fiind natural. Rabinul a venit personal si a stat 24 de ore la fabrica pentru a verifica productia. „A stat la lampa si a verificat fiecare pruna daca are viermi. In cinci zile din octombrie 2008, cand la evrei nu era sarbatoare, am produs doar pentru aceasta comunitate, iar Certificatul de Kasrut este doar pentru magiunul produs in aceste zile. Faptul ca prunele au fost verificate manual, iar rabinul nu a acceptat ca magiunul sa treaca in cazane prin furtun, ci l-a mutat manual din vas in vas ne-a incetinit productia de zece ori, insa regulile acestei comunitati sunt foarte stricte si, chiar daca pentru unii pare ciudat, este un mod de viata pe care trebuie sa-l acceptam”, povesteste Bibiana Stanciulov.
Insa si alti clienti au pretentii. O femeie a sunat-o pe producatoare si i-a spus sa schimbe forma borcanului pentru ca nu poate lua cu lingura tot magiunul, pana la fundul acestuia. Alt client a povestit, oarecum complice, ca a vazut borcanele de magiun pe raftul de jos al unui magazin si le-a mutat pe toate pe raftul de sus. Si le-a asezat frumos, ca sa atraga si alti clienti.
Localnicii sunt mandri: „Duce numele orasului nostru printre straini”
Dupa ani de zile in care fabrica de la Topoloveni a stat in paragina, inconjurata de buruieni, iar productia a scazut pana la zero, ieri a inceput un nou capitol pentru oraselul din Arges. Dupa ce Bibiana Stanciulov a cumparat afacerea aflata in lichidare si a anuntat ca va face magiun, oamenii din Topoloveni s-au dus fara sa le spuna nimeni sa faca ordine in curte, sa taie boschetii si sa curete panza de paianjen de sub streasina cladirii. „Cei mai multi dintre noi am lucrat aici de la inceputul anilor „80. Am vazut prea multe alte fabrici cum dau faliment si am vrut sa-i ajutam pe noii proprietari sa se simta bine printre noi. Magiunul e singurul lucru care ne-a scos din criza si care duce numele orasului nostru printre straini. Altceva n-avem”, spune una dintre veteranele fabricii. Femeia isi aminteste ca, in urma cu 20 de ani, lucrau sute de angajati pentru cateva tone de magiun. Totul se facea manual, barbatii carau lemne si ingrijeau de foc 24 de ore, mutau produsul dintr-un vas in altul. Ambalarea in borcane era doar o poveste. „Totul se punea in cazane de 250 kg si mergea in Germania si Austria”, isi aminteste angajata.
Prune, „marc”, magie, magiun
Ieri, fabrica a fost deschisa oficial dupa 8 ani de cand a intrat pe mainile Bibianei Stanciulov. Are 25 de angajati si utilaje de 500.000 euro. Sute de kilograme de prune de soiuri diferite stau in lazi si isi asteapta randul. Cecilia Gagean, directorul de productie, este de fapt omul de baza la fabrica, cea care stie in amanunt ce se intampla si detine secretul retetei de magiun, insa nici nu vrea sa-l scrie undeva: il va transmite prin viu grai, atunci cand va fi cazul.
Prunele se pun la masina de spalat cu barbotaj, unde apa face bulbuci ca la jacuzzi. Dupa spalare, prunele sunt conduse pe un elevator cu dus, unde sunt clatite, si apoi intra la masina de scos samburi. Pulpa trece apoi in oparitor unde e plimbata de cateva ori de la stanga la dreapta, recipientul fiind sub influenta aburului, fara ca vaporii sa ajunga la fruct. Pulpa astfel macerata are o culoare rosiatica, e aproape lichida si se numeste „marc”. Acest suc trece la fiert in cazane, unde se face concentrarea naturala prin evaporarea apei din fruct. Timp de 12 ore, pasta e invartita, pana dintr-un cazan plin de marc iese jumatate de cazan de magiun. Undeva pe acest lant are loc acea „magie” cunoscuta numai de o mana de oameni, prin care produsul isi capata acele calitati care ii fac pe medici sa-l recomande ca tratament natural pentru zeci de afectiuni.
Indicat chiar si impotriva obezitatii
Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, spune ca magiunul poate fi introdus in alimentatia bebelusilor de la varsta de sase luni, insa este indicat pentru diabetici, boli gastrointestinale, colesterol crescut, stres, imbatranire celulara si chiar obezitate.
INFO Marca inregistrata
Din cele 2.000 de produse traditionale romanesti identificate de autoritati doar magiunul are protectia denumirii si a originii. La nivelul UE sunt peste 800 astfel de produse, din toate statele membre. Cei mai harnici au fost italienii si francezii care si-au certificat 175, respectiv 169 de produse.
Sursa: Gandul
