Oficialii Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sustin ca „nu pot fi precizate zonele” cu rezerve de gaze de sist, in schimb reprezentantii Ministerului Mediului indca patru mari perimetre cu acorduri petroliere de explorare.
Legislatia romana in domeniul petrolului, ca de altfel intreaga legislatie europeana in domeniu nu face deosebire intre resursele conventionale si cele neconventionale. Explorarea gazelor de sist in Romania este posibila prin legislatia existenta in domeniul petrolului (Legea petrolului).
„ANRM nu a incheiat cu agentii economici acorduri pentru explorarea si exploatarea rezervelor de gaze de sist ci acorduri petroliere de concesiune pentru explorare, dezvoltare si exploatare. Pana in acest moment, nu sunt puse in evidenta resurse de gaze de sist si deci nu pot fi precizate zonele”, a declarat Presedintele ANRM, Alexandru Patruti.
Cine sapa dupa gaze de sist?
Referitor la companiile care efectueaza operatiuni de explorare a gazelor de sist, ANRM mentioneaza ca poate sa precizeze doar titularii care si-au exprimat pana in prezent „intentia de a explora potentialul de petrol al zonelor respective, in general, si gaze din naturale din argile gazifere in particular”.
Aceste companii sunt: Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company impreuna cu SC Expert Petroleum SRL; EastWEST Petroleum, Chevron Romania Exploration and Production SRL si Midia Resources .
In schimb, reprezentantii Ministerului Mediului precizeaza ca exista patru mari perimetre „unde s-au manifestat intentii de a explora potentialul de petrol al zonelor respective, in general, si de gaze naturale din argile gazifere in particular”.
Acorduri in vigoare
Primul perimetru este in zona Barlad (denumit E V-2 Barlad), pentru care firma Chevron are un acord petrolier in vigoare, preluat prin transfer de la firma Regal Petroleum. In acest caz, compania a inaintat spre avizare la ANRM proiectele geologice privind saparea a trei sonde cu adancimi cuprinse intre 3.000 si 4.000m.
Programul sondelor cuprinde analizarea formatiunilor traversate si nu include utilizarea metodei de fisurare hidraulica, dupa cum precizeaza ANRM. Dupa avizarea acestor proiecte de catre ANRM, compania se va adresa autoritatilor de mediu in vederea obtinerii actului de reglementare al acestora pentru proiectul de sapare a sondelor.
Al doilea perimetru cuprinde Adamclisi, Costinesti si Vama Veche, cu acorduri petroliere de explorare, dezvoltare si exploatare a petrolului (titei si gaze naturale situate in orice tip de colector), semnate cu firma Chevron.
Pentru cel de-al treilea perimetru, denumit E III-7 Sud Craiova (Oltenia), firma Midia Resources are un acord in vigoare, declarand intentia de a investiga potentialul de gaze neconventionale.
In cazul celui de al patrulea perimetru denumit E X-1 Voivozi si E X-5 Adea (situat in vestul tarii) exista acorduri petroliere de explorare, dezvoltare si exploatare a petrolului (titei si gaze naturale situate in orice tip de colector), semnate cu Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company impreuna cu S.C. Expert Petroleum SRL.
Analiza seismica si forari
Specialistii de la Romania Energy Center (ROEC) spun, referitor la rezervele estimate de gaze de sist, ca „potentialul banuit va trebui confirmat prin date concrete”, din teren.
„Referitor la distributia geografica a acestor resurse, un studiu realizat in 2010 de catre Advanced Resources International indica doua zone cu potential in Romania: Vestul (bazinul Panonic si bazinul Transilvaniei) si sudul tarii (zona Dobrogei). Potentialul banuit va trebui insa confirmat prin date concrete, din teren, colectate atat prin analiza seismica cat si prin forarea efectiva a sondelor de explorare si monitorizarea debitului”, a declarat Gina Gusilov, specialist in energie la ROEC.
In ceea ce priveste reglementarea unor astfel de proiecte si eventualele riscuri de mediu, Ministerul Mediului sustine ca pana in prezent nu s-au identificat proceduri de evaluare a impactului asupra mediului deschise pentru proiecte de explorare/exploatare a gazului de sist, la autoritatile de mediu din teritoriu, si „pe cale de consecinta nu au fost elaborate in Romania rapoarte privind impactul asupra mediului”, nici nu au fost emise acorduri sau autorizatii de mediu pentru astfel de lucrari.
