PARLAMENTARII CARE VOR SA FACA DIN PADURE GRADINA DE ZARZAVAT – Cei 11 cavaleri ai apocalipsei forestiere

0
349

Intrati in Parlament de vreo jumatate de an, cativa deputati s-au si gandit in primavara sa modifice Codul Silvic, act normativ adoptat cu numai un an inainte. In viziunea celor 11 deputati, padurea poate fi lotizata fara probleme, indiferent de suprafata.padure - gradina de zarzavat

Actualul cod stipuleaza ca ea nu poate fi divizata sub limita de 1 hectar, iar abrogarea acestei prevederi echivaleaza cu distrugerea padurii.

PADUREA NU ESTE GRADINA
Printre deputatii care se grabesc sa modifice proaspatul Cod Silvic se numara si ingineri silvici de profesie, dar si agronomi. In expunerea de motive se arata ca doua alineate din cod incalca Constitutia Romaniei: „In conditiile in care, prin prevederile Legii 46/2008, se limiteaza accesul mostenitorilor la dreptul de proprietate asupra fondului forestier, se blocheaza stabilizarea locuitorilor in zonele de munte”. Alineatul prin care se interzice faramitarea padurii in suprafete mai mici de 1 ha si cel privind constructiile in padure au reprezentat marul discordiei in timpul negocierilor pentru adoptarea codului.

Discutiile au durat atat de mult, incat celelalte articole au fost votate la foc automat. In actualul Cod Silvic, se considera ca un teren acoperit cu arbori este padure si se supune regimului silvic doar daca este mai mare de 0,25 ha. Academicianul Victor Giurgiu este o somitate in silvicultura romaneasca. A fost surprins sa afle ca exista ingineri silvici care au propus eliminarea acestei prevederi: „Sunt foarte dezamagit ca cineva vrea sa abroge aceste prevederi. Padurea nu poate fi gestionata durabil pe suprafete mici. Nu suntem la gradinarit.

Impartirea padurii e moartea ei, spunea marele silvicultor Marin Dracea”. Dracea este parintele silviculturii romanesti, fondatorul silvo-tehnicii moderne si al primului institut de cercetari forestiere din Romania. Si-a luat doctoratul magna cum laudae la Universitatea de Munchen, bursier al Fundatiei Rockefeller, a facut cercetari la
Universitatea Yale.

„Cel mai mare rau ce se poate face padurii este faramitarea acesteia in mici proprietati. Cu cat proprietatea este mai mica, cu atat este mai greu sa pastrezi padurea, pentru ca padurea, ca folosinta funciara, este rentabila doar cand e -multa si la un loc-. In vechiul Cod Silvic, anterior nationalizarii, era o prevedere care interzicea faramitarea prin mostenire a proprietatii forestiere”, a adaugat si conf. dr ing. Marian Dragoi, prodecanul Facultatii de Silvicultura din Suceava.

„Mai lasati-ma pe mine cu toti specialistii astia. Acesti domni nu au experienta in productie. Eu am 25 de ani de experienta si nu recunosc decat facultatea de la Brasov; jos palaria pentru cea de la Suceava. In Banat si Ardeal, proprietatea e sfanta. Padurea se poate gospodari in regim silvic chiar daca are 0,5 hectare pentru ca trebuie data spre paza si administrare unui ocol. Nu are nici o explicatie logica si stiintifica chestia cu hectarul. Sunt foarte multe procese pe rol legate de mostenire”, a declarat Ioan Tabugan, unul dintre initiatori.

SILVICI IN ACTIUNE
Cei 11 parlamentari fac parte din Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice. Interesant este si faptul ca marea parte a initiatorilor provin din judete cunoscute pentru distrugerile forestiere.

Fostul sef al Romsilva, pesedistul Ion Dumitru, are titlul de doctor in silvicultura si economie forestiera, este conferentiar universitar la Targoviste. Multiplu laureat al unor dosare penale care mai nou se finalizeaza cu neinceperea urmaririi penale. A ajuns deputat in 2004, este vicepresedinte al Asociatiei Progresul Silvic si vicepresedinte al Asociatiei Green Mountains, unde e membru si colegul de Camera Constantin Chirila. Are aproape 21 hectare de padure in Dambovita.

Ion Dumitru recunoaste ca padurea nu poate fi gestionata pe suprafete mici: „Dreptul de proprietate nu poate fi ingradit. Indiferent de dimensiunea proprietatii, trebuie respectat regimul silvic din fondul forestier national. Pe suprafete mici nu se poate dezvolta padurea”.

Ioan Tabugan este deputat independent, intrat in Parlament ca penelist si absolvent de Silvicultura. Este membru al Societatii Progresul Silvic Banat-Crisana, a fost decorat cu „Meritul Agricol” in grad de Cavaler si a fost sef al Directiei Silvice Resita intre 2005 si 2008, cand a devenit parlamentar. Sotia sa este contabil-sef la Ocolul Silvic Baile Herculane.

Sursa: Jurnalul National

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.