Particulele de microplastic din organismul uman vor putea fi văzute cu ajutorul noilor tehnologii

Particulele de microplastic au poluat întreaga planetă, începând de pe vârfurile alpine, până în zăpada arctică și adâncimile oceanelor. Se știe că oamenii le pot ingera prin apă și prin mâncare sau le pot inhala, însă impactul pe care aceste particule îl au asupra sănătății oamenilor nu este deocamdată cunoscut.

Potrivit The Guardian, cercetători de la Arizona State University au dezvoltat o plaftormă de cercetare ce va permite oamenilor de știință din toată lumea să determine nivelul de contaminare cu microplastic a organelor umane.  

Ar fi naiv să credem că plasticul este peste tot, dar mai puțin în noi. Platforma de cercetare ne va permite nouă și altora să căutăm ceea ce este invizibil – aceste particule, prea mici pentru a le vedea cu ochiul liber. Acestea reprezintă un risc real pentru sănătate  – Rolf Halden, cercetător Arizona State University.

Metoda analitică dezvoltată va permite cercetătorilor să identifice zeci de tipuri de plastic, inclusiv tereftalatul de polietilenă (PET) utilizat pentru recipientele de băuturi și polietilena folosită la pungile de plastic. 

Cercetătorii au introdus particule de plastic în 47 de mostre de țesut de țesut din plămâni, ficat, splină și rinichi, obținute de la o bancă de țesut. Au detectat urme de bisfenol A, o substanță chimică folosită la producerea plasticului, în toate cele 47 de mostre, întrucât organele umane din care au fost prelevate sunt expuse la particulele de microplastic sau le colectează.

Nu vrem să fim alarmiști, dar este un fapt îngrijorător că aceste materiale non-biodegradabile, care sunt prezente peste tot, pot intra și se pot acumula în țesuturi umane, și nu le cunoaștem posibilele efecte asupra sănătății. Odată ce ne facem o idee mai clară asupra a ceea ce se află în țesuturi, putem să desfășurăm studii epidemiologice care să evalueze efectul microplasticului asupra sănătății umane. În acest mod, putem începe să înțelegem și riscurile potențiale asupra sănătății, dacă ele există – Varun Kelkar, membru al echipei de cercetare de la Arizona State University

Probleme de sănătate asociate microplasticului de studii anterioare

Particulele de microplastic au mai puțin de 5 milimetri diametru, iar nanoparticulele au diametrul sub 0,001 milimetri. Ambele tipuri de particule se formează prin abraziunea bucăților mai mari de plastic care sunt aruncate în mediul înconjurător. Cercetători din domeniul conservării ecosistemelor naturale și din laboratoare care lucrează cu animale asociază expunerea la mici particule de plastic cu probleme de infertilitate, inflamații și cancer. 

Cercetătorii testează acum mostre de țesut pentru a descoperi particule de microplastic care s-au acumulat pe parcursul vieții donatorului. Donatorii de la băncile de țesuturi furnizează deseori informații și despre stilul de viață, diete și ocupație, informații ce pot fi utile în cercetări viitoare pentru a determina principalele moduri în care oamenii sunt expuși la microplastic. 

Noua metodologie pentru extragerea și analizarea plasticului din țesuturi, dezvoltată de echipa de cercetători de la Arizona State University, va fi publicată online, astfel încât și alți cercetători să poată raporta rezultatele propriilor studii într-o manieră standardizată și să contribuie la realizarea unei baze de date comune.  

Studii anterioare au arătat că oamenii ingerează și inspiră cel puțin 50.000 de microparticule de plastic în fiecare an și că microplasticul poluant plouă efectiv asupra locuitorilor din orașe. Aceste particule pot conține substanțe chimice toxice și microbi, fiind cunoscute pentru impactul lor negativ asupra ecosistemelor marine. Există și studii care au demonstrat prezența în inima și creierul uman a diferitelor tipuri de nanoparticule, din poluarea atmosferică, fiind legate de cancerul cerebral. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *