ULTIMA SANSA Simbol national legat cu-n fir de ata de banii UE
Odinioara, cind spuneai Hateg era inevitabil sa nu te gindesti la zimbri. Matca simbolului national, Hategul a ramas azi o amintire ce-si tine sperantele si istoria prinse in bucati de piloni fisurati. Inima zimbrilor botezati cu Ro pilpiie intre doua tabere: Romsilva si primaria. Peste lupta surda, in tarcul de beton, bizonii se zbat singuri sa-si recapete maretia de odinoara. In urma cu o saptamina s-a nascut Rozina.
Rezervatia de la Hateg este primul loc din Romania unde zimbrul european si-a facut aparitia, la mai bine de un secol de la disparitie. Daca nu din acest motiv, macar pentru ca bizonul european a fost clasificat ca specie in pericol ar trebui sa tinem cu dintii de el ca sa nu moara.
Pina sa se dumireasca unii si altii in rafuieli de interese, soarta celor sase zimbri care mai supravietuiesc la Hateg se aseamana cu viata unui batrin abandoant in azil. Uitati, de 20 de ani nimeni nu a mai scos din buzunar vreun svant pentru ei. In asteptarea aprobarilor de investitii, traiesc din taxa de doi lei perceputa la intrarea in rezervatie si din mila „infirmierilor”, poetic numiti astfel.
BLAZONUL SI NOBILUL SCAPATAT. Ai zice ca Ocolul Silvic se imbogateste de pe urma turistilor curiosi, dar mai nimeni nu se incumeta sa admire zimbrii in grandoarea lor apusa, scoasa la iveala pe bucatele, prin zidurile a trei ferastruci decupate in gardul de beton.
La drum lung, ei sunt singurii nevinovati suferinzi al jocului de interese dat intre Romsilva si Primaria Hateg. Fiecare arunca cu asii din mineca, pretextind diverse motivatii. Pentru oficialii primariei ar fi un lucru benefic sa le intre in posesie, ar ridica prestigiul si ar mari visteria. Ca sa iei trebuie sa si dai, e legea compensatiei, iar cei din primarie aveau chiar si un plan. Sa ofere un teren la schimb, sa renoveze cosmelia, s-o cosmetizeze printr-o metoda demna de secolul XXI, advertisingul.
De cealalta parte, Romsilva nu ar lasa din mina o afacere buna de muls in timpul liber. La suprafata se iese cu blazonul la atac. Si uite-asa, intr-un final, si unii si altii se uita la cer si asteapta o minune. Dumnezeul cu bani se numeste „proiect de investitii”.
DRUMUL PINA LA ROMINA. La rezervatia din padurea Silviut se ajunge pe dibuite, pe un drum hirtopit, lung de trei kilometri. Indicatoarele lipsesc cu desavirsire. De la poarta principala, inca vreo 10 minute de mers pe jos. Cine-si inchipuie ca o rezervatie presupune spatii largi in care animalele haladuie in voie se inseala. Turistul plecat de acasa cu grija ca s-ar putea sa nu zareasca falnicele creaturi pitite prin desisul padurilor poate veni aici relaxat. „Norocul” este garantat. Dupa febra retrocedarilor, cele aproape 500 de hectare pe care le masura rezervatia s-au redus la 50, dintre acestea doar 20 fiind utilizabile in prezent. Un tarc din beton care serveste drept casa zimbrilor de la Hateg imprejmuieste pamintul prea strimt pentru regii padurilor de odinioara. Doar 5 hectare, „impodobite” cu un umbrar. Imprejur domneste pustietatea, nu te intimpina vreun ghid, doar dalele de beton in care ti se pironesc privirile, ca pe niste ruine aflate in locul unui palat. Bine infipti in pamintul tocit al staulului, Romo, Romina, Roxy, Roxana si Romanita isi iau portia de mincare de la amiaza. Numele le-au fost date dupa tara de adoptie. Ii poti vedea prin cele trei deschizaturi de marimea unui cap de om, taiate in gardul inalt. Romo mesteca netulburat de privirile curioase. E singurul mascul si are 14 ani. Romina e veterana ciurdei, are 21 de ani. Romanita a venit pe lume in urma cu trei luni. Se incurca printre picioarele celor mari si nu pare mai sociabila decit restul. Isi vad de rumegat, flegmatici, de parca soarta lor de acum nu le-a sterpelit nobletea de odinioara.
RAZBOIUL ORGOLIILOR FARA BANI. In 1958, doua exemplare au fost aduse la Hateg din Polonia. Podarek si Polonca au fost parintii zimbrilor de azi din Romania. Pentru cele 10 kilograme de hrana de care are nevoie un animal pe zi, Ocolul Silvic Hateg nu are alta sursa de venit decit fondurile proprii, din care mare parte o reprezinta banii colectati din taxa de intrare, de doi lei. Aspectul rezervatiei si al drumului de acces nu ii fac insa pe turisti sa se ingramadeasca sa admire bizonii pe cale de disparitie. De 20 de ani nimeni nu a mai investit vreun ban, nimeni nu s-a implicat pentru a schimba soarta animalelor cu care Romania se faleste in fata altora. Cele 150 de milioane necesare pe an nu se gasesc de multe ori in visteria Ocolului Silvic. Gheorghe Dramescu, unul dintre angajati, povesteste ca atunci cind banii nu ajung pentru mincarea zimbrilor sint nevoiti sa apeleze la Directia Silvica Deva pentru ca animalele sa nu moara de foame. Primaria Hategului a depus un proiect pentru preluarea rezervatiei, insa Directia Silvica nu vrea sa le dea drumul din ograda proprie, sperind sa obtina bani pentru a investi in imaginea parcului. „Aspectul fizic al zimbrilor e mai bun decit al celor din alte rezervatii. Au venit mai multe ONG-uri si ne-au facut referiri favorabile. Exista discutii cu Regia Padurilor sa ne sprijine sa obtinem fonduri. Trebuie schimbate gardurile, trebuie sa luam niste hranitori mai aspectoase. Este o problema prea importanta pentru a fi lasata la latitudinea autoritatilor locale. Regia e o forta mai mare decit o primarie de oras”, sustine Lucian Stratulat, directorul Directiei Silvice Deva. De cealalta parte, Primaria Hategului crede ca zimbrii sint in pericol pentru ca actualii administratori nu sint in stare sa intretina si sa modernizeze rezervatia, afirmind ca primaria e cea mai in masura sa atraga investitii pentru transformarea parcului intr-o destinatie turistica.
Ultimul zimbru aflat in salbaticie in Romania a fost ucis in 1790, iar in lume, la inceputul anilor 1900, in Caucaz. Citiva zeci de ani mai tirziu statisticile aratau ca mai traiesc doar 50 de bizoni europeni, toti aflati in gradini zoologice. De la inceputul secolului XX, au inceput sa fie lasati in libertate. In 2000, in evidente erau numarati 3.600 de zimbrii, toti descendenti din aceleasi linii genetice, motiv pentru care vulnerabilitatea acestora este extrem de ridicata.
CIND DOI SE CEARTA, AL TREILEA NASTE. Petru si Rodica Craciunescu lucreaza la Ocolul Silvic de peste 20 de ani. Cind ei au vreo problema, prietenii se fac luntre si punte si vin sa aiba grija de zimbrii. Si in cele mai negre situatii s-a gasit o solutie pentru ca animalele sa aiba ce minca. O alta mare problema pe care o au o reprezinta si linia genetica. De multa vreme, imperecherile au dus lipsa de „singe nou”, de alta origine decit cea poloneza, din care se trag toti zimbrii din Romania. „Prin „98 am avut niste pui cu malformatii, se nascusera patrati”, povesteste padurarul Petru Craciunescu. Natalitatea animalelor este diminuata in conditii de captivitate, doar 20% dintre femele raminind gestante. In ciuda statisticilor si a conditiei in care se afla, la Hateg s-au nascut anul acesta doi pui de zimbru. In luna mai a venit pe lume Romanita, iar saptamina trecuta, un nou membru s-a alaturat ciurdei: Rozina.
Sursa: Jurnalul National
