In ultima zi a lunii septembrie Zoological Society of London, ONG Global Footprint Network si Water Footprint Network au prezentat la UNESCO raportul biannual. Concluzia este destul de ingrijoratoare: in ultimii patruzeci de ani a disparut jumatate din speciile salbatice de animale de pe planeta. Raportul scoate in evidenta declinul fara precedent al biodiversitatii. Cauza: una singura, omul. Mai exact, dezvoltarea fara precedent a industrializarii societatii umane care a produs poluarea mediului natural si defrisari scapate de sub control.
Timp de doi ani, a fost analizat un grup de 10.380 de populatii de animale, pe un teritoriu clar delimitat, locuit de 3.038 de specii de vertebrate, incluzand mamifere, pasari, reptile, amfibieni si pesti. Concluzia: intre 1970 si 2010, pe parcursul a doua generatii, nu de oameni, ci de animale, efectivul de specii salbatice a scazut cu 52%, ceea ce este foarte mult, comparand acest procent cu cel al ultimului raport, cand s-a constatat, pe acelasi teritoriu, un recul de -28%. Comparandu-se evolutia speciilor tinute sub observatie, pornindu-se de la mediul propriu de viata, s-a constatat ca speciile de apa dulce au fost mai dur afectate, intre 1970 – 2010, cunoscand un declin de 76%, comparative cu cele din mediul marin si terestru al caror declin este de doar 39%.
La nivel planetar, cele mai grele pierderi au fost suferite de speciile de la tropice, ce au cunoscut un declin de -56%, comparative cu cel al speciilor din zona temperata, de -36%. Pe zone continentale, America Latina este cea mai afectata, cunoscand un declin de -83%, urmata de Asia si Pacific. Speciile care traiesc in zonele protejate, au cunoscut un declin de numai 18%.
Speciile de animale salbatice sunt tot mai mult in pericol de a dispare din cauza degradarii si distrugerii habitatului lor natural provocat de despadurirea masiva si necontrolata care la randul sau este provocata de extinderea oraselor si a terenurilor agricole, ultimele doua aspect fiind efectul, nu grijei pentru om, ci a goanei dupa bani. Urbanism inseamna existenta unui spatiu locuibil, producator de venituri chiar si prin faptul ca trebuie intretinut. Dar acest spatiu urban, pentru a produce bani, trebuie populat cu oameni care trebuie hraniti, iar pentru producerea hranei trebuie extins spatiul necesat agriculturii, zootehniei, viticulturii etc. In aceasta situatie, spatiul vital pentru produs alimente convertibile in bani, nu-l poate oferi decat padurea. In consecinta, goana dupa bani va duce la sacrificarea padurii ce va atrage dupa sine moartea unor specii, pana nu va mai ramane, posibil, pe pamant, doar o specie: omul. Alti factori care provoaca disparitia speciilor sunt: vanatoare si pescuitul, in scop alimentar, commercial sau sportiv. Mai trebuie sa luam in calcul poluarea si schimbarea climei, provocate de industrializarea masiva al carui scop final este tot banul.
Asa, ca sa va mai distrati, va propunem un exercitiu de imaginatie. In biroul unui patron al unui concern de fabrici de conserve intra secretarul.
– Regret ca trebuie sa va dau o veste trista: nu mai avem materie prima.
– Cum adica? Nu mai avem
carne?
– Nu. Ultimul animal din care se putea face conserve cu carne a disparut.
Dupa ce se gandeste cateva minute, patronul spune:
– Vezi unde mai traiesc, pe glob, populatii primitive de oameni. Captureaza exemplarele sanatoase si adu-le aici. Trebuie sa alimentam piata cu conserve cu carne, altfel intram in faliment.
– Si pe eticheta, ce vom scrie?
– Delicatesa. Nu uita, cele cu carne tanara sa fie mai scumpe. Cele cu carne batrana, mai ieftine, pentru saraci, ca si banii lor sunt buni.
– Iar oasele? – Pentru supa la cantina saracilor.
Se va ajunge oare in aceasta situatie, daca guvernele lumii nu vor lua masuri pentru a opri disparitia speciilor de pe pamant? Este posibil sa mai ramana doar specia umana, dupa care o sa dispara si ea, dupa ce va fi consumat ultimul om al carui certificat eliberat de Protectia Consumatorului garanteaza ca poate fi gatit? Canibalismul nu este o raritate, in istoria omenirii. de data asta vom ajunge aici din cauza lacomiei de bani care este mai distructiva decat orice tip de armament sau pandemie.
