Natiunile Unite au lansat vineri, 3 septembrie, un website destinat sa verifice concretizarea ajutorului promis de tarile industrializate in lupta impotriva schimbarilor climatice, intr-o logica inversa celei propuse de „name and shame” (ceea ce presupune defaimarea celui al carui nume este inscris)
Botezat faststartfinance.org, website-ul a fost inaugurat cu ocazia inceperii conferintei informale a 46 de ministrii ai mediului reuniti pe 2 si 3 septembrie la Geneva (Elvetia) la initiativa tarilor gazda si a Mexicului pentru a determina situatia actuala inainte de summit-ul de la Cancun din noiembrie anul viitor. Acordul de la Copenhaga prevede un fond de ajutor imediat asa-numit „fast-aid” de 30 miliarde de dolari pentru perioada 2010 si 2012 si 100 miliarde de dolari pana in 2020 ” „pentru a raspunde necesitatilor tarilor in curs de dezvoltare”
Lansarea site-ului a foat salutata de directorul executiv al secretariatului de la CCNUCC,care a calificat aceste finantari pe termen scurt „punctul cheie de la Cancun” . Dezvoltat cu ajutorul guvernelor din Costa-Rica, Columbia, Danemarca, Germania, Indonezia, Insulele Marshall, Mexic, Norvegia, Regatul Unit si Vietnam, site-ul este gazduit de Tarile de Jos.
Pentru momentul de fata doar 6 tari, toate europene -Danemarca (165 milioane de euro), Franta, Germania (1,26 miliarde fiecare) , Tarile de Jos (310 milioane) , Norvegia (279 milioane) si Regatul Unit (1, 8 miliarde) au detaliat cu mai multa sau mai putina precizie promisiunile lor financiare.
Franta este singura tara care nu a detaliat originea si destinatia ajutoarelor promise. ” Cea mai mare incertitudine planeaza acum asupra finantarilor franceze, regreta Romain Benicchio de Oxfam France, intr-un comunicat de vineri 3 septembrie. Fara informatii clare,este imposibil sa evaluam daca Franta si-a respectat intru totul angajamentele de la Copenhaga. Mai mult, ea lasa loc de indoiala asupra cifrelor avansate si, in consecinta, asupra dorintei de a-si tine promisiunile.”
Initiativa nu reglementeaza problema noutatii si aditionalitatii fondurilor promise, conditie care firgureaza expres in acordul de la Copenhaga. Intr-o analiza publicata vineri, 27 august, agentia de presa britanica Reuters releva ca o buna parte din cele 29, 8 miliarde de dolari stranse de tarile dezvoltate pentru ajutorul climatic proveneau din reciclarea unor ajutoare ale unor vechi promisiuni de finantare.
O alta miza: finantarile promise pentru 2020. Delegat de secretarul general al Natiunilor Unite Ban Ki-Moon, un grup de experti prezidat de Primul ministru etiopian Meles Zenawi si omologul sau norvegian Jens Stolenberg ar trebui sa prezinte un raport asupra modului in care se strang aceste fonduri la finele lui octombrie.
Sectorul privat ar trebui sa scoata bani din buzunar chiar de acum, ne avertizeaza comisarul european al Actiunii climatice Connie Hedegaard. „Utilizarea bugetelor publice drept principala sursa pentru aceste costuri aditionale nu va fi fezabil, in particular in perioadele de austeritate.” a indicat aceasta intr-un comunicat din 3 septembrie. In colimatorul comisarei europene au intrat pietele de carbon care genereaza un flux enorm de tranzactii si care ameninta sa creasca in anii ce vor urma. Potrivit lui Connie Hedegaard, volumul total al tranzactiilor de pe pietele de carbon mondiale se ridica la 103 miliarde de euro in 2009 intre care 89 de miliarde de euro apartin pietei de carbon europene.
