Desi suprafata cultivata ecologic a crescut in ultimii ani, numarul producatorilor s-a diminuat constant. Ei prefera sa exporte materia prima, iar produsele finite sunt importate ulterior la preturi mai mari. Piata locala a produselor bio nu depaseste 1% din consumul autohton, in timp ce in alte tari, precum Germania, acestea acopera 5% din total.
Suprafata cultivata ecologic din Romania, adica fara folosirea de pesticide, a crescut de la 190.000 de hectare in 2007, la 240.000 de hectare anul trecut. In 2010, aceasta ar putea ajunge chiar la 250.000 de hectare. In ciuda acestui fapt, numarul celor care practica agricultura ecologica a scazut semnificativ, de la 4.100 in 2008, la 3.200 in 2009, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Astfel, productia de alimente ecologice a scazut anul trecut la 74.000 de tone, de la 90.000 de tone in 2008.
„Majoritatea producatorilor exporta materia prima pentru ca la noi nu exista unitati de procesare, iar produsele se intorc sub forma de produse finite, la preturi mult mai mari. Suntem in situatia in care un produs bio este si cu 30% mai scump decat unul traditional”, explica Radu Panait, directorul distribuitorului de produse bio Natura Land.
Fara sprijin de la stat
Panait spune ca singurul aliment ecologic romanesc pe care l-a vandut este mierea. „La ora actuala stiu ca in sectorul lactatelor mai putem vorbi de procesare si mai sunt si doua brutarii care produc paine bio fara adaosuri”, mai spune el. Majoritatea produselor vin din Germania, Olanda sau Italia. De exemplu, o cutie de cereale din grau ecologic importat din Germania ajunge sa coste 15 lei, fata de opt lei cutia de cereale care nu sunt obtinute din culturi bio. Romania este singura tara europeana care nu primeste subventii pe hectar pentru culturile bio. „Grecia dispune de 600 de euro pe hectar, in conditiile in care seceta din Baragan ar impune un minimum de 400 de euro pe hectar pentru culturile de aici”, precizeaza Marian Cioceanu, presedintele Bio Romania.
Oficialii Ministerului Agriculturii spun ca exista un plafon anual de trei milioane de euro, alocat pentru 1.800 de ferme, care sunt in perioada de conversie – adica trec de la agricultura conventionala (in care sunt folosite si pesticide contra daunatorilor) la cea ecologica. Cioceanu spune ca sumele sunt mici, iar in aceasta perioada de conversie pierderile producatorilor sunt foarte mari. „Franta de exemplu ofera o suma dubla in perioada de conversie fata de cea postconversie”, mai arata Cioceanu. Iar potentialul sectorului este mare – romanii consuma anual produse bio de 10 milioane de euro.
Renasterea cooperativelor
Pentru a-si vinde produsele, 14 producatori ecologici din Sibiu s-au asociat si au format cooperativa Biocoop. Produsele variaza de la legume, la fructe sau produse lactate. Unul dintre membrii acesteia, Willy Schuster, are o ferma cu sase vaci si 16 hectare de teren pe care cultiva trandafiri de Damasc. „Laptele este vandut ca atare sau in produse de tipul branza sau cascaval. Iar din cele 16 hectare cultivate cu trandafiri produc cam 1.500 de borcane de dulceata de trandafiri, iar o tona de petale o vand unei firme care produce ceaiuri”, spune el. Schuster, care pana in 1998 locuia in Elvetia, spune ca fermierii romani exporta tot ce produc, chiar si pentru 10 bani in plus la kilogram, o solutie fiind asocierea. „De exemplu, in Germania, viticultorii se unesc si proceseaza vinul la comun, chiar daca il produc separat”, arata el.
Cosmetice si ceaiuri bio produse in Romania
Un exemplu este producatorul Fares Bio Vital care cultiva 46 de hectare de plante medicinale bio pentru ceaiuri, din cele 200 de hectare detinute. Distribuitorii de cosmetice si detergenti bio spun ca producatorii sunt practic inexistenti. „Apelam la importuri pentru ca nu exista procesatori care sa nu foloseasca substante chimice”, spun reprezentantii magazinului online de produse cosmetice Elemental.
