Proiectul unui incinerator de deseuri periculoase medicale si industriale la Altana a aparut in anul 2006. Acum, investitorul italian se afla in proces cu o serie de institutii locale, care se opun categoric. Italienii sustin ca primarul localitatii ii sprijina. Acesta, desi afirma public in urma cu ceva vreme ca e de acord, s-a razgandit intre timp. Pe satenii din Altana nu i-a intrebat insa nimeni. Vocea lor, la nivel local, se pare ca nu a interesat prea mult. Pentru un proiect cu implicatii majore din punct de vedere al normelor de mediu, nu a considerat pana acum nimeni necesar sa organizeze o dezbatere publica, in care sa ceara si parerea comunitatii. Nemultumiti peste masura, altanarenii au plecat „cu jalba-n protap” sa se planga institutiilor din Sibiu.
La Altana e de ajuns sa intri intr-o gospodarie si sa intrebi despre proiectul cu incineratorul, ca intreaga curte se umple de lume. Vin unul cate unul, sa-si strige nemultumirea. Si imaginea pare trasa la indigo. Alta curte, cateva intrebari, alti oameni care vin. Povestea s-a repetat in fiecare gospodarie in care am intrat. Si oamenii au facut si demersuri pe cale oficiala, si-au spus nemultumirile si autoritatilor de la Sibiu. O plangere semnata de cateva sute de altanareni a fost depusa la mai multe institutii din oras, si de asemenea reprezentanti ai satenilor au mers in audiente.
Vocea uitata a comunitatii
Inginerul agronom Livia Vaida face parte dintre cei care s-au luptat sa obtina atestat de pasune bio la Altana. „Am solariile acolo (in zona in care ar trebui construit incineratorul, n.r.), si un izvor de apa. Pentru asa ceva nu-i nimeni de acord. Noi am platit sa ne dea atestat pentru pasune bio. Ciobanii nu sunt de acord, nu-si mai pot vinde produsele. Nu ne intreaba nimeni nimic, n-au interes, ei fac pe dindos, cum pot”, spune Livia Vaida.
Maria Fraticiu are de asemenea pamanturi in zona. „Avem peste 1 hectar de teren in zona, plus inca 2 hectare concesionate pe 5 ani. Terenurile pe care le avem in apropiere sunt terenuri pe care le cultivam cu paioase, porumb si lucerna, pe care o folosim la hrana animalelor. La gandul ca vor fi afectate culturile, si noi la randul nostru consumand produsele, nu suntem de acord. Si ca si crescatori de animale nu suntem de acord, noi avem acolo peste 100 de oi”, spune Maria Fraticiu.
Maria Tichindelean are peste 200 de oi, vaci si un cal. „Nu suntem de acord. Daca se face poluare, noi ce mai vindem? Din ce traim? De ce nu face altceva, sa dea de lucru la oameni? Vine un investitor strain sa otraveasca Altana”, spune femeia. „Ne-au dat pe rapa, nu mai poti manca o ceapa, nimic. Nu-ti mai cumpara nimeni niciun produs. Nu a intrebat nimeni nimic”, isi varsa oful si Augustin Popa. Sunt doar cateva pareri, din cele ale sutelor de semnatari ai petitiei.
Mediul spune ca un incinerator ar fi inoportun
Reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (APM) sustin ca punerea in functiune a unui incinerator de deseuri pe teritoriul judetului Sibiu ar fi inoportuna. „Conform strategiei nationale de gestionare a deseurilor si Planului national de gestionare a deseurilor, aprobate prin H.G. 1470/2004, activitatea de eliminare a deseurilor periculoase va fi externalizata si va avea loc in instalatii de capacitate mare (minimum 10.000 de tone/an) amplasate in afara zonei locuite (la distanta de minim 500 m) conform Ord. MMGA nr.756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor si care vor funactiona la capacitate maxima, intrand sub incidenta O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii. (…) In cursul anului 2005, la nivelul judetului Sibiu s-a generat si eliminat o cantitate de 248,81 tone deseuri periculoase spitalicesti. (…) Prin urmare deseurile periculoase (spitalicesti si alte tipuri) generate la nivelul judetului Sibiu nu pot atinge cantitatea minima anuala ceruta pentru constructia unui incinerator. (…) In concluzie, precizam urmatoarele: construirea unui incinerator de deseuri spitalicesti si alte deseuri periculoase, avand in vedere cantitatea mica generata la nivelul judetului, pare inoportuna; in cazul construirii unui incinerator este evident faptul ca diferenta de 8000-9000 tone deseuri periculoase va trebui sa fie adusa din alte zone ale tarii; transportul deseurilor periculoase face parte activitati cu risc inalt; construirea unui incinerator in zona nu diminueaza semnificativ costurile de incinerare pentru producatorii de deseuri locali; exista riscul ca pretul de incinerare al unui operator local sa fie mai mare decat al altor operatori; conform OUG nr. 152 pe 2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, activitatea de incinerare deseuri se incadreaza in activitatile cu impact semnificativ asupra mediului”, se arata intr-un memoriu al APM Sibiu privind generarea deseurilor periculooase din judetul Sibiu si inoportunitatea construirii unui incinerator de deseuri periculoase la nivelul judetului Sibiu.
Nici Consiliul Judetean nu e de acord
O delegatie a satenilor din Altana si-a spus direct nemultumirile si presedintelui Consilului Judetean Sibiu, Martin Bottesch. „Noi am luat la cunostinta opozitia locuitorilor, au fost si la mine in audienta, mi-au adus si semnaturile cetatenilor care se opun. Noi ii sprijinim in sensul de a nu permite realizarea investitiei respective. A fost aprobata si strategia de dezvoltare a judetului Sibiu, si un punct al acestei strategii prevede ca se interzice pe teritoriul judetului Sibiu construirea de incineratoare. Nu dorim ca judetul Sibiu sa fie acela care colecteaza deseuri din mai multe judete pentru a le arde”, spune Martin Bottesch, presedintele Consiliului Judetean Sibiu.
„Incineratorul se face in Sibiu, numai ca nu-l face Bottesch, il face altcineva”
Afirmatia a fost facuta ieri, in timpul unei discutii „prietenesti”-dupa cum a tinut sa sublinieze-cu reporterii TRIBUNEI, de catre Franco Caliguri, administrator la S.C. Franco Seve Eco S.R.L., firma care intentioneaza sa construiasca incineratorul la Altana. Varianta italienilor este diferita de cea a autoritatilor. „Am vazut ca Altana era foarte mizerabila. Am vrut sa fac o investitie de 4 milioane de euro pentru un incinerator, am adus ideea, tehnologia si banii. Am o masina foarte performanta, cu 3 camere de combustie. Masina e in Italia, pentru ca baronii locali nu vor. Eu am respectat o lege, am 1 kilometru de la ultima casa. Se face foame la Altana, eu fac 100 de locuri de munca, vorbiti cu primarul, sa va spuna. S-a redus media, norma este acum de 3.500 de tone de deseuri”, spune Franco Caliguri. Reprezentantii firmei italiene sustin ca au informat si populatia despre ce vor sa faca, prin intermediul unui anunt care ar fi fost afisat la Primarie, si ca vor face si dezbatere publica dupa obtinerea autorizatiei de mediu. „S-a facut un anunt public la Primarie o luna de zile, Primaria il are inregistrat, nimeni nu a facut nimic”, sustin reprezentantii firmei italiene. Ei au cunostinta si despre sutele de semnaturi stranse impotriva investitiei, despre care spun ca „Le-au facut ei. E politic. Oamenii au fost influentati fara sa stie despre ce este vorba”.
Primarul a fost de acord. Intre timp s-a razgandit.
Primarul din Altana, Vasile Brezae, a afirmat public in urma cu ceva vreme ca sustine proiectul italienilor. De altfel, si domniile lor ne-au spus sa vorbim cu primarul, care este de acord. Lucru pe care ni l-au spus si multi dintre oamenii din sat. Intre timp, primarul s-a razgandit. O recunoaste chiar el. „Pai atuncea da, in 2 ani si ceva se mai schimba…”. Acum nu mai e de acord. „Daca eu voi mai fi primar autorizatia de functionare eu n-o semnez. Am spus la mediu ca sunt de acord daca nu sunt implicatii pentru mediu”, spune primarul, care mai are pregatita o varianta. Cum ca stie de la investitori ca de fapt nu se mai face incinerator, ci depozit de marmura. Desi italienii spun cu totul altceva. Nici despre anunt primarul nu stie nimic. Sau cel putin asa pretinde. „Noi nu l-am pus, daca l-au pus, l-au pus ei”.
Soarta incineratorului, in mainile instantei
Franco Seve Eco S.R.L. a actionat in instanta atat cu Consiliul Judetean Sibiu, cat si cu Agentia Regionala pentru Protectia Mediului. Ambele procese sunt pe rol.
Sursa: Tribuna
