Reducerea emisiilor de CO2 trebuie sa fie prioritate globala, altfel omenirea e in pericol

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera trebuie sa devina una dintre prioritatile tuturor statelor lumii, pentru ca, in caz contrar, omenirea ar putea risca sa nu se adapteze la cresterea temperaturii si extinderea secetei, au spus, vineri, reprezentanti ai CE in Romania si oameni de stiinta. reducerea emisiilor de CO2

“Chiar daca am reusi cumva sa inghetam emisiile de gaze cu efect de sera, ceea ce este acumulat pana in prezent in atmosfera tot va determina schimbari ale climei. Dar daca nu facem toate eforturile sa le reducem exista riscul ca specia umana sa nu se poata adapta si, deci, sa se ajunga la extinctie”, a avertizat seful grupului de cercetare pentru schimbarile climatice din Administratia Nationala de Meteorologie (ANM), Roxana Bojariu, la conferinta “Romania, pe drumul spre Copengaha”.

Riscurile cu care planeta s-ar putea confrunta, in lipsa unei strategii adecvate de lupta impotriva incalzirii globale, sunt diverse, a precizat si Stephen Harrison, profesor asociat la Universitatea din Exeter, Marea Britanie. De la riscuri fizice (inundatii, alunecari de teren, cutremure, uragane si seceta (Europa de Est este una dintre zonele cu risc mare de seceta puternica pe termen mediu si lung, potrivit ultimelor scenarii), la riscuri politice (instabilitate si chiar razboaie pentru obtinerea de surse de apa), economice (probleme de aprovizionare, influente asupra cursurilor valutare ale tarilor), sociale (migratie), de reglementare (taxe mai mari), si chiar structurale si comerciale.

“Angajamentul politic este foarte important pentru reducerea emisiilor. Trebuie inteles clar ca efectele se vor repercuta asupra fiecarui cetatean, de aceea este nevoie de un acord global la Copenhaga”, a precizat ambasadorul Suediei in Romania, Mats Aberg.

In prezent, Suedia detine presedintia Uniunii Europene, iar obiectivele sale prioritare vizeaza ocuparea si obtinerea unui intelegeri globale post-Kyoto la summit-ul de la Copenhaga din luna decembrie a acestui an.

In mesajul transmis, seful Directoratului General pentru Mediu al Comisiei Europene, Karl-Friedrich Falkenberg, aprecia ca este nevoi de un singur acord cu atributii diferite, care sa aiba in vedere reducerea mai mare a emisiilor de catre tarile industrializate, actiuni similare din partea tarilor in curs de dezvoltare, strategie de adaptare pentru tarile vulnerabile, sprijin financiar pentru tarile in curs de dezvoltare, reducerea defrisarii si degradarii padurilor tropicale, dezvoltarea schemei de tranzactionare a emisiilor.

Pe 21 octombrie, ministrii de finante din Uniunea Europeana nu au ajuns la o decizie comuna privind ajutorul pe care sa-l acorde statelor in curs de dezvoltare pentru a face fata schimbarilor climatice, dupa ce Polonia, Romania, Ungaria, Slovacia, Letonia, Bulgaria, Lituania, Cehia si Slovenia, “au vrut sa plateasca mai putin decat restul statelor membre”, a spus ministrul englez de finante, Alistar Darling, adaugand ca “evident, acest lucru nu este acceptabil”.

Darling a ramas insa increzator ca pana la urma va fi realizat un acord in acest sens.

Comisia Europeana considera ca statele in curs de dezvoltare ar avea nevoie de 100 miliarde euro pe an pentru adaptarea la schimbarile climatice, iar autoritatile publice din UE ar trebui sa contribuie cu sume cuprinse intre 2 si 15 miliarde euro la acest efort global. De asemenea, UE ar trebui sa dea intre 5 si 7 miliarde euro in asa-numitele finantari rapide intre 2010 si 2013.

Presedintia suedeza si alte cateva state membre, precum Danemarca, Marea Britanie si Olanda, se asteptau ca ministrii de finante din UE sa aprobe un text comun in care sa fie stabilite contributia fiecarei tari UE intre 2010 si 2013, precum si date mai generale privind alocarea internationala pe ansamblu dupa anul 2020. Belgia, Spania si Austria erau si ele de acord cu includerea unor cifre privind perioada ulterioara anului 2020.

Polonia si aliatii sai au insistat, insa, ca nivelul contributiilor pentru finantarea intre 2010 si 2013 sa fie voluntara, propunere respinsa de restul statelor membre. Esecul in atingerea unui consens la aceste discutii l-a determinat pe directorul de politici climatice al Greenpeace pe langa UE, Joris den Blanken, sa aprecieze ca “posibilitatea unei esuari in ajungerea la un acord global privind climatul la Copenhaga a devenit foarte reala”.

Sursa: Realitatea TV

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,101FaniÎmi place
108CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente