Riscurile de securitate si explozii in cazul fracturarii hidraulice

Exista riscuri inerente fracturarii necontrolate, care provoaca mobilizari necontrolate ale fluidelor de fracturare sau chiar a gazului natural insusi. Astfel, o cantitate mica de gaze (implicit metan) ajunge inevitabil in aer in timpul procesului de echipare a sondei, pana cand aceasta se tubeaza si cementeaza. Este stiut faptul ca fracturarea hidraulica poate sa provoace nu doar cutremure mici, dar si sa genereze acumulari de gaze si de fluide in fisurile create „in mod natural” si de aici deflagratii. Sunt numeroase relatari, cateva exemple de accidente care au generat explozii: in 2007, un put din Ohio insuficient izolat a permis gazului sa iasa la suprafata, cauzand o explozie in subsolul unei gospodarii. Discutii se poarta si in jurul incidentelor documentate din statul Pennsylvania, unde capacitatea de stocare subterana a apelor uzate e redusa.

Cauze legate de modul de operare

Experienta americana arata ca in practica, accidentele sunt posibile sl din cauza practicilor incorecte. Mult prea adesea, companiile in cauza sunt amendate de autoritatile competente pentru abateri de la bunele practici.

Aceste accidente sunt provocate fie de echipamente defectuoase sau care prezinta scurgeri, fie de practici deficient aplicate pentru a economisi bani si timp, fie din cauza unei cementari neprofesioniste a tubajului sau prin contaminarea apelor subterane in urma unor scurgeri nedetectate. Specialistii din industria de gaz afirma insa ca problemele nu ar fi legate de tehnica (hydrofracking) folosita de sase decenii in SUA, ci de izolarea necorespunzatoare a si tu lui exploatat (prin tubarea si cementarea sub standarde optime ale sondei). Industria sustine ca acelea au fost cazuri izolate, datorate capabllltatllor reduse de operare sl monitorizare a companiilor independente, cu resurse limitate.

Cauze legate de limitele tehnologice

Tubajul sondelor de gaze va rugini, tubingul se corodeaza in cele din urma sl vor fl posibile scurgeri. Nu este o chestiune de „daca” doar o chestiune de „cand si cat de mult” . Sondele ne-conectate vor avea scurgeri mai repede decat cele conectate.

Unde scurgeri pot fi reparate din interior. Dar multe puturi vor prezenta scurgeri si in afara carcasei, care tocmai de aceea nu permit reparatii Wall Street Journal a raportat ca 1 din 10 sonde noi de gaze testate in Pennsylvania au scurgeri.

Aceste statistici tind sa confirme rata inalta a migratiei de metan constatata de echipa de cercetare de la Duke din Pennsylvania. Iar concluzia acestora este aceasta: sondele de gaz au scurgeri si toate vor prezenta fenomenul de scurgere in cele din urma. De-a lungul timpului, acestea sunt de natura sa elibereze metan in apele subterane, reprezinta o problema cronica, dupa cum reiese din fig.10, care indica faptul ca din al 5-lea an, la 25% din puturile testate au existat scurgeri, iar din al 8-lea an la 40% din sondele de gaz testate. Existenta unor astfel de scurgeri poate fi observata in capul carcasei, precum si in solul din jur.

BarnettShale: Vedere aeriaa dupa TXsharon

Scurgerile de gaze au fost cunoscute de industrie de zeci de ani. Cantitatea acestor scurgeri este irelevanta din punct de vedere economic – In special in cazul in care canalele de gaze sunt in exteriorul carcasei. Ea a devenit o problema de mediu criticata in SUA deoarece acolo mii de sonde de gaze sunt forate intens in zonele rurale. Acestea sunt dependente de alimentari cu apa de la mica adancime – care sunt in special predispuse a fi contaminate cu scurgeri de gaze din apropierea forajelor. Esecurile sondelor de gaze din statul New York sunt cele mai grave din Statele Unite. Aici s-au admis foraje la doar 100 de metri de case si 150 de metri de o scoala – reglementari care ar fi ilegale in orice alte de state sau localitati. In 2009, in Pennsylvania, in urma operatiunilor de foraj a fost contaminata panza freatica. Gazul a migrat cateva mii de metri de la zona de exploatare, afectand alimentarea cu apa pe o zona de 9 kilometri patrati. Tot in Pennsylvania, o explozie ceaavut loc la un put a degajat in aer gaz si amestec de fracturare hidraulica pe durata a 16 ore. Accidentul a fost pus in seama personalului neinstruit si a procedurilor precare de control.

Avand in vedere ca Chevron a primit drept de explorare/exploatare si in Dobrogea, iar la Cernavoda este singura centrala nucleara din Romania, oamenii se tem ca, din cauza metodei folosite (fractionarea hidraulica), vor avea loc cutremure aproape de reactoarele nucleare, ceea ce ar pune in pericol buna functionare a acestora. De aici pana la un dezastru, nu e cale lunga”.

Problema puturilor abandonate

America se confrunta cu probleme de mediu, datorate numarului foarte mare de sonde abandonate in urma exploatarilor de hidrocarburi. Doar in statul New York evidentele mentioneaza mii de puturi abandonate si insuficient documentate, precum si numeroase incidente de contaminare a solului si apelor. Doar in Pennsylvania exista in 2011 un numar de 57.356 de puturi abandonate.

Detaliu privind modul in care se produc scurgerile cronice ale puturilor de gaze

Potrivit studiului elaborat de PhD Ronald E.Bishop45: in Colorado 20%, adica 310 din cele 1.549 scurgeri accidentale produse intre 2003-2008, au avut impact asupra apelor din subteran. Pennsylvania Land Trust a raportat 1.610 incalcari ale legislatiei din ianuarie 2008 pana in august 2010, dintre care 1.052 cu impact asupra mediului.

Referitor la campul Marcellus, au fost raportate 1.052 de incidente serioase (la 14.340 de foraje existente la data studiului lui Bishop, mentionat intr-un capitol anterior), ceea ce sugereaza ca 7% din proiectele pentru gaze de sist in Pennsylvania au un impact negativ asupra mediului.
Concluzionand, Bishop arata ca 2% din puturi polueaza apele subterane pe termen scurt, iar la 10% din proiecte apar incalcari ale reglementarilorin vigoare. in acelasi studiu, se estimeaza ca unul din sase puturi va prezenta scurgeri in curs de un secol.

Ani sau zeci de ani dupa inchiderea sondei, stratul de sist continua sa „produca” in ritm lent, astfel incat presiunea in sonda inchisa creste si la fel si riscul ca cementarea sondei sa cedeze. Iar acele zeci de mii de metri cubi de fluid toxic pot ajunge sa contamineze panzele de apa freatica de deasupra. Legislatia romaneasca nu prevede supravegherea sondelor abandonate, astfel incat daca apare un accident (eventual datorat fracturarii cementarii, de exemplu, ca urmare a unui mic cutremur de suprafata), compania care a exploatat candva zacamantul nu are nici o obligatie (fiind problema statului roman sa rezolve consecintele).

Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului „Gazele de sist: o noua provocare”, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat.

Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu