Emisiile fugitive de metan au un impact urias asupra bilantului gazelor cu efect de sera. Metanul este mobilizat ascendent, chiar in timpul procesului de foraj (se estimeaza scapari de cca 8%). Flecare foraj opereaza tntr-un spatiu ne-izolat si orice se intalneste urmeaza sa fle difuzat prin intermediul fluidului de foraj, prin sectiunile ne-izolate.
Emisii apar si in prosesul de operare a fluldelelor de refulare de la sonde de gaz de sist, cum arata masuratorile efectuate (Cook et.al. 2010, Horwart et. al. 2011 citati de expertii din Parlamentul European). O parte din aceste gaze fugitive (cca. 50%) sunt capturate de unitatea de separare a gazelor, pe platforma de foraj, dar nu in totalitate. Metanul poate fl de asemenea eliberat si pe partea exterioara a carcasei ultra- periferice.
Stratul de ciment nu adera la anumite tipuri de rod, indusiv la sisturi, priza este slaba. Apoi, contractarea cimentului de-a lungul timpului cauzeaza fisuri si defectiuni la format; care pot permite gazelor sa curga in sus printre carcasa si roci. Odata ce acest lucru incepe sa se intample, metanul poate polua apele subterane.
Tema apei cu continut ridicat de metan este disputata. Unele opinii sustin posibilitatea ca metanul sa fie preexistent chiar si in unele acvifere subterane sau sa migreze din straturile de metan aflate mai la suprafata, fiind creat prin descompunere biogenica in sol (si nu ar proveni din depozitele de gaze de sist aflate la adancime, care sunt separate de rezervoarele de apa potabila prin straturi de o grosime si impermeabilitate semnificativa). O concluzie pentru fiecare zacamant a fost ingreunata uneori de absenta datelor istorice (masuratori efectuate inainte si dupa inceperea activitatilor de foraj). Dar analiza izotopilor precum sl acolo unde s-au iacut masuratori, corelatiile dintre cresterea continutului de metan si intensificarea activitatilor de fracturare demonstreaza fara echivoc ca metanul care scapa la suprafata sl in apele subterane, este de natura termogenica si provine din formatiunile de tip argile gazelfere.
Exista, de asemenea, riscul de evaporare in aer a unor substante cu potential cancerigen, din zonele de stocare ulterioara, dintre care merita mentionat cel putin benzenul, dar si toluenul – substante cancerigene. De asemenea, un studiu realizat de Universitatea Corneli a evidentiat ca fractionarea hidraulica poate duce la degajarea mai multor gaze cu efect de sera chiar decat exploatarea carbunelui. Cercetatorii de la Colorado School of Public Health au descoperit benzen, un element cancerigen, pana la 800 de metri distanta de puturile de forare.
Material cules din brosura realizata in cadrul proiectului „Gazele de sist: o noua provocare”, derulat de Asociatia ALMA-RO si finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, prin Fundatia pentru Parteneriat.
Autor: Georgeta Elisabeta Ionescu
- Ce sunt gazele de sist?
- Scurta istorie a exploatarilor de gaze de sist
- Fracturare Hidraulica – Ce este? Tehnologia pe intelesul tuturor
- Riscurile metodei de fracturare hidraulica – Impactul asupra mediului
- Emisiile fugitive de gaz in cazul fracturarii hidraulice si contributia lor la efectul de sera
- Substante chimice radioactive si metale grele in procesul de fracturare hidraulica
- Zgomotul si noxele produse in procesul de fracturare hidraulica pentru exploatarea gazelor de sist
- Riscul producerii de cutremure cauzate de exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica
- Substantele chimice folosite in fracturarea hidraulica si riscurile pentru sanatatea umana si organismele vii
- Riscurile de securitate si explozii in cazul fracturarii hidraulice
- Cum afecteaza fracturarea hidraulica biodiversitatea
- Exploatarea de gaze de sist amana schimbarea strategica spre utilizarea energiei regenerabile
- Nivelul si modalitatile de reglementare a exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica
- Metoda de fracturare hidraulica in Europa. Incotro?
- Stadiul lucrarilor de explorare si exploatare a gazelor de sist prin fracturare hidraulica in Romania
