Romania da 595.000 lei pentru un studiu privind consecintele fazei a doua a Bastroe asupra mediului

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii Tulcea va realiza studiul consecintelor asupra mediului in rezervatia Biosferei Delta Dunarii, determinate de constructia fazei a doua a proiectului Bastroe, pentru 595.000 lei, dupa ce a castigat licitatia organizata de Ministerul Mediului.canalul Bistroe

Canalul Bastroe a revenit in atentia publica in martie, cand Ministerul roman al Afacerilor Externe a anuntat ca a cerut Ambasadei Ucrainei lamuriri referitoare la informatiile aparute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabila de mare adancime „Dunare – Marea Neagra” (Bastroe).

Cu acest prilej, partea romana a reamintit partii ucrainene ca astfel de actiuni incalca prevederile internationale. In schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat in mai ca, in ciuda piedicilor puse de Romania, constructia canalului Dunare-Marea Neagra a fost finalizata, canalul functioneaza si chiar aduce venituri Ucrainei si in special regiunii Odesa.

Pe de alta parte, Ucraina a sesizat Comitetul Conventiei de la Espoo ca Romania deruleaza anumite lucrari in Delta Dunarii, acesta hotarand ca va adopta in martie 2010 un raport privind sesizarea si eventuale recomandari cu privire la chestiunile ridicate, dupa ce Romania a respins ferm acuzatiile aduse de Ucraina.

Ambasadorul Romaniei in Ucraina, Traian Hristea, a declarat recent, intr-un interviu pentru NewsIn, ca, potrivit informatiilor existente, partea ucraineana continua lucrarile.

„Rezolutia Conventiei (de la Espoo, n.r.) prevede cu foarte mare claritate ca pe perioada acestor negocieri si consultari nu se mai fac nicun fel de lucrari la canal. In mod normal trebuie oprit totul. Constatam, pe baza informatiilor din Ucraina, ca lucrarile sunt continuate si sunt justificate ca apartinand de faza intai a proiectului, lucru care nu este in totalitate adevarat, fiind vorba despre extensii la dig si alte lucrari care tin, de fapt, de faza a doua. In acest sens, noi vom continua demersurile atat in plan bilateral, cat si in plan ultilateral, pentru a readuce discutarea acestui proiect in limitele prevazute de catre obligatiile bilaterale si internationale pe care Romania si Ucraina le au in domeniul mediului”, a punctat acesta.

Comitetul de Implementare al Conventiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier din cadrul ONU a inceput analizarea unei sesizari din luna martie a Ucrainei cu privire la „asa-zisa nerespectare de catre Romania a obligatiilor sale de mediu in ceea ce priveste protectia Deltei Dunarii”, potrivit unui comunicat MAE.

Potrivit ministerului roman, actiunea Ucrainei „urmareste, in realitate, sa distraga atentia forurilor internationale de la adevarata problema pe care o constituie construirea Canalului Bistroe”.

In ceea ce priveste derularea dezbaterilor orale in fata membrilor Comitetului, Ucraina a invocat faptul ca Romania ar construi in mijlocul Deltei Dunarii un canal navigabil care ar permite accesul unor nave de mare tonaj. In sustinerea afirmatiilor sale, Ucraina a supus analizei membrilor Comitetului amenajarea canalului Sulina, care a avut loc in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Desi Romania a devenit parte la Conventia de la Espoo din anul 2001, Ucraina a sustinut ca aceste lucrari pe canalul Sulina afecteaza teritoriul sau prin reducerea volumului de apa in partea ucraineana a Deltei.

Pe de alta parte, este cunoscut faptul ca Ucraina construieste in prezent Canalul Bistroe, care ar urma sa se extinda si pe bratul Chilia. Cu ocazia reuniunii, Ucraina a acuzat Romania ca, urmare efectuarii unor lucrari de intretinere pe Dunare, se depun aluviuni pe bratul Chilia, afectand astfel proiectul ucrainean.

In replica, delegatia romana participanta a aratat ca acuzatia este evident nefondata, intrucat un principiu general de drept afirma ca nimeni nu se poate prevala de propria vina pentru a formula o acuzatie impotriva altui stat. In plus, partea romana a demonstrat ca aceste lucrari sunt realizate in virtutea obligatiilor internationale care ii revin in baza Conventiei de la Belgrad din 1948 privind regimul navigatiei pe Dunare.

Ucraina a adus acuzatii si cu privire la o serie de pretinse actiuni ale partii romane, cum ar fi efectuarea de lucrari pentru navigatie pe bratul Sfantu Gheorghe sau realizarea de canale artificiale cu pretinsul scop al devierii apei din bratul Chilia in bratul Sulina. Aceste lucrari ar afecta canalul Bistroe prin scaderea volumului de apa pe bratul Chilia. Ucraina nu a adus insa nicio proba in sustinerea acestor acuzatii.

Partea romana a aratat ca ecosistemul Deltei Dunarii este conservat conform normelor comunitare si internationale de mediu si ca starea mediului in ariile protejate este permanent monitorizata de experti internationali. De asemenea, partea romana a respins in mod categoric afirmatiile nefondate ale Ucrainei, prezentand argumente in sensul ca plangerea Ucrainei este lipsita de orice baza juridica si faptica.

Romania a evidentiat, in acest sens, ca procedurile Conventiei de la Espoo nu se pot aplica pentru lucrari care au avut loc cu mult inainte de adoptarea acesteia. Totodata, delegatia romana a demonstrat ca nu au fost intreprinse niciun fel de lucrari pe bratul Sfantu Gheorghe, contrar alegatiilor Ucrainei.

In plus, s-a subliniat si ca celelalte activitati ale Romaniei prezentate de Ucraina ca avand pretins impact negativ sunt de fapt lucrari realizate cu scopul reabilitarii ecologice a Dunarii si nu pot fi in niciun caz incadrate in lista activitatilor supuse Conventiei de la Espoo.

Ucraina a sesizat Comitetul de Implementare – organism fara caracter jurisdictional special creat pentru supravegherea modului in care statele parti respecta prevederile Conventiei – la data de 6 martie 2009. Conform procedurii, Romania a transmis, in scris, in termen de trei luni, la 5 iunie 2009, raspunsul sau la pretentiile Ucrainei.

Astfel, ca urmare a dezbaterilor orale, Comitetul de Implementare va prezenta un proiect de raport pe care il va supune pentru observatii si comentarii celor doua parti, urmand ca forma finala sa fie adoptata la urmatoarea reuniune a Comitetului, in martie 2010. Raportul va fi supus ulterior spre adoptare reuniunii statelor parti care va avea loc in 2011.

Mecanismul sesizarii Comitetului de Implementare al Conventiei Espoo a fost declansat pentru prima data de catre Romania, in ianuarie 2007, in legatura cu proiectul ucrainean Bistroe. In urma demersurilor Romaniei, in mai 2008 statele parti la Conventie au decis ca Ucraina a incalcat prevederile Conventiei si au cerut stoparea lucrarilor.

Sursa: NewsIn

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *