Tinta de reciclare pentru baterii si acumulatori uzati, stabilita la 45% din totalul produselor aflate pe piata pentru 2016 asumata la nivel european, ar putea fi ratata.
Cantitatea de baterii si acumulatori uzati aruncati de romani reprezinta aproximativ 1.150 tone deseuri cu continut mare de metale grele, precum mercur, plumb, nichel, cadmiu si litiu, atrag atentia reprezentantii Asociatiei Sistemul National de Reciclare a Bateriilor (SNRB), potrivit Agerpres.
Romania trebuie sa respecte normele europene, in sensul ca aceste tipuri de deseuri trebuie colectate si reciclate in mod responsabil, in caz contrar fiind posibila declansarea procedurilor de penalizare pentru neindeplinirea Conditionalitatilor Ex Ante, conform Regulamentului General 2014-2020 al Comisiei Europene.
„Incepand cu data de 1 ianuarie 2016, tinta de colectare a deseurilor de baterii si acumulatori portabili este de 45% din cantitatea de astfel de produse puse pe piata. Conform datelor statistice oficiale, la nivelul anului 2012, rata nationala medie de colectare pe baterii s-a situat undeva la circa 11%, iar rata de colectare pentru bateriile portabile uzate la 6,5%, adica mult sub obligatiile europene”, mentioneaza organizatia, intr-un comunicat.
Datele oficiale publicate de SNRB releva faptul ca, la finalul anului 2015, au fost colectate circa 100 de tone de baterii, echivalentul a aproximativ 4,5 milioane de bucati, in special datorita derularii campaniei de informare si stimulare a colectarii selective a bateriilor portabile uzate “Priveste Partea Pozitiva”, la nivelul intregii tari, dar si lansarii in premiera nationala a Hartii Interactive a Reciclarii.
„Cu toate acestea, aproximativ 1.150 tone de deseuri periculoase de baterii si acumulatori ajung in continuare, anual, in cele 110 depozite neconforme, dar si in cele peste 3.500 depozite ad-hoc neautorizate din tara, determinand poluarea mediului inconjurator si riscuri majore asupra sanatatii populatiei’, precizeaza Asociatia Sistemul National de Reciclare a Bateriilor.
Nu exista un plan national de gestionare
Organizatia este de parere ca, in acest context, tinta de reciclare pentru 2016 ca parte a obligatiilor europene de reciclare a deseurilor de baterii si acumulatori va fi ratata, cu impact negativ asupra accesarii de fonduri europene prin neindeplinirea Conditionalitatilor Ex Ante 2016-2020.
„Imperfectiunile nesolutionate ale cadrului legislativ de reglementare, in speta HG 1132/2008, si lipsa implementarii mecanismelor europene obligatorii privind colectarea selectiva, precum si inexistenta in prezent a Planului National de Gestionare a Deseurilor sunt piedici care nu vor permite Romaniei sa isi atinga tinta de reciclare de 45% pentru 2016. Una dintre cele mai grave probleme cu care ne confruntam astazi in domeniul mediului si gestiunii deseurilor este lipsa de interes si implicare in problematica reciclarii a reprezentantilor administratiei publice centrale si locale si a operatorilor de salubritate care detin monopolul pe colectare, la nivel local. Aceste reale vulnerabilitati ale gestiunii deseurilor constituie obstacole majore in atingerea obiectivelor pe care Romania si le-a asumat in calitate de stat membru de a recicla 50% din deseurile municipale si comerciale generate anual pana in 2020 si de a indeplini dezideratul de societate a reciclarii“, considera SNRB.
Asociatia Sistemul National de Reciclare a Bateriilor este o organizatie colectiva a producatorilor de baterii si acumulatori, avand ca scop preluarea obligatiilor si responsabilitatilor acestora privind colectarea, tratarea si valorificarea deseurilor de baterii si acumulatori in conformitate cu legislatia in vigoare.
Coruptia impiedica reciclarea
Coruptia autoritatilor locale, legi incalcate de catre societatile care aduna gunoiul, lipsa unei infrastructuri obligatorii de colectare selectiva si dezinteresul unei parti a populatiei pentru protectia mediului sunt cauzele pentru care in tara noastra se recicleaza doar 3% din deseurile municipale, arata Romania libera intr-un articol publicat anul trecut.
Un raport al Agentiei Europene de Mediu facut public la inceputul lui 2015 arata ca tara noastra era codasa la recuperarea deseurilor din ambalaje si a celor electronice inca dinainte sa devina membra a Uniunii Europene.
Rata de reciclare declarata a fost in 2004 de aproximativ 1% din totalul gunoiului produs de populatie. Nivelul de colectare selectiva a cunoscut o nesemnificativa imbunatatire ulterior, ajungand la doar la 3% in 2012, ultimul an pentru care exista date Eurostat privind deseurile municipale.
Prin comparatie, Germania recupereaza anual 65% din materia prima reciclabila, restul gunoiului fiind incinerat pentru producerea de energie. Pana si Croatia, care a aderat la Uniunea Europeana abia in 2013, sta de cinci ori mai bine decat Romania, potrivit Agentiei Europene de Mediu.
Un roman care vrea, totusi, sa stranga selectiv gunoiul pe care-l produce are putine modalitati sa faca acest lucru, desi societatile de salubritate sunt obligate sa ofere populatiei saci speciali in mai multe culori pentru reciclare, astfel incat hartia sa nu se amestece cu metalul, plasticul sau cu sticla, dar mai ales ca toate acestea sa nu fie murdarite cu resturile umede din bucatarie.
