Se reia lucrul la Canalul Siret – Baragan

Se reia lucrul la Canalul Siret - Baragan

Marti, 10 mai 2011, secretarul de stat in Ministerul Mediului si Padurilor, Cristian Apostol, a participat la conferinta de presa organizata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in cadrul careia unul dintre subiecte a fost amenajarea complexa a Canalului Siret – Baragan.
Proiectul Canalului Siret – Baragan a fost aprobat in anul 1986, iar in anul 1987 a inceput executia primului tronson de canal aferent etapei I-a, in lungime de 50 km, urmand ca tronsonul II aferent etapei a II – a, in lungime de 140 km, sa fie aprobat ulterior.
Obiectivul Canal magistral Siret – Baragan intre Adjud si Dridu este prevazut in Planul de amenajare a teritoriului national – Sectiunea I – Retele de transport, Anexa Nr. 5: Directii de Dezvoltare si a devenit „obiectiv de investitii in perioada imediat urmatoare”, conform declaratiilor ministrului agriculturii, Valeriu Tabara.
Secretarul de stat Cristian Apostol a declarat ca realizarea canalului va fi posibila prin incheierea unui parteneriat public privat ce va fi implementat de Ministerul Mediului si Padurilor si Administratia Nationala „Apele Romane”.
„Este vorba de un proiect foarte mare, cu o valoare totala de 3 miliarde de Euro, etapizat. Noi suntem pregatiti cu documentele, astfel incat la sfarsitul lunii iunie sa putem formula anuntul oficial despre parteneriat si speram sa avem oferte in acest sens”.
Canalul va avea o lungime totala de 190 km, cu un debit intre 50-200 mc/s si va putea alimenta o suprafata de aproximativ 500.000 ha, din care 420.000 ha sisteme noi si 80.000 ha prin racordarea unor sisteme existente cu sursa de alimentare in raul Siret. Suprafata de aproximativ 500.000 hectare propusa a fi alimentata cu apa pentru irigatii din Canalul Magistral Siret – Baragan este situata in Spatiul Siret – Ialomita, in partea de Sud – Est a Romaniei, pe teritoriul cuprins intre zona de confluenta a raului Trotus cu raul Siret la Nord, raul Ialomita la Sud, limita sistemelor de irigatii existente alimentate din Dunare la Est.
Din punct de vedere al protectiei mediului, canalul are un impact ecologic favorabil asupra zonei pe care o strabate, contribuind la formarea unor noi biotopuri. „Refacerea habitatelor in zonele afectate de seceta este tinta de mediu pe care dorim sa o atingem. Apa va reface vegetatia si biodiversitatea in ansamblul ei si tocmai de aceea suntem interesati sa gasim parteneri si speram sa avem succes”, a mai spus Cristian Apostol.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *