Experti mondiali in domeniul schimbarilor climatice si reprezentanti ai guvernelor lumii au participat ieri in Japonia la un summit dedicat incalzirii globale. Este una dintre intalnirile care urmeaza Conferintei din decembrie 2007 de la Bali si care ar trebui sa pregateasca summit-ul de la Copenhaga de anul viitor.

In Danemarca ar trebui sa fie semnat viitorul acord inter-na-tio-nal pentru perioada de dupa 2012, an in care va expira Protocolul de la Kyoto. Desi toata lumea declara ca este de acord cu acest nou protocol si ca momentul potrivit pentru semnarea lui este intalnirea de la Copenhaga, atunci cand vine vorba despre negocierea punctuala a do-cu-men-tului lucrurile se complica. De-cla-ra-tiile optimiste, pline de prietenie si respect reciproc date de oficia-lii guvernamentali din toata lu-mea, nu au acoperire totala la masa ne-go-cierilor, acolo unde fiecare incearca sa obtina cat mai mult pentru tara pe care o reprezinta.

SECTORIAL SAU GENE-RAL. Prima veste buna este aceea ca America nu se mai opune, asa cum facea pana la Conferinta de la Bali. Americanii au aratat in In-do-ne-zia ca sunt constienti si ingrijorati in egala masura de efectele incalzirii glo-bale si au fost de acord ca un protocol international este cea mai buna solutie pentru rezolvarea situatiei. Ce va cuprinde acest document este insa o necunoscuta, cel putin pentru mo-ment. Americanii cer o abordare sectoriala a problemei incalzirii glo-ba-le. Cu alte cuvinte, identificarea celor mai mare surse de poluare din fiecare tara si reducerea emisiilor de dioxid de carbon in acele sectoare. Un exemplu: Germania este un mare producator de masini. Ca atare, acest sector ar trebui vizat pentru reduce-rea emisiilor, in timp ce alte domenii, mai putin dezvoltate in aceasta tara, sa nu fie nevoite sa faca vreo modifi-ca-re in productie. Oficialii americani s-au intrecut in a lauda aceasta abor-dare, facand lobby ca Protocolul de la Copenhaga sa fie semnat in acest mod. Pe de alta parte, un alt mare poluator al Planetei, Uniunea Eu-ropeana, insista pentru adoptarea unei alte strategii impotriva schim-ba-rii climatice. Desi sunt de acord cu pro-tocolul, reprezentantii europeni, mai ales cei din Marea Britanie, Franta si Germania, sustin ca fiecare tara mare poluatoare sa isi reduca emi-siile, la nivelul tuturor domeniilor: industrie, agricultura, transporturi, turism etc. Aceste tari consi-de-ra ca metoda este mult mai eficien-ta si afecteaza mai putin tarile sa-ra-ce si pe cele in curs de dezvoltare, state care au cel mai mult de sufe-rit din cauza incalzirii globale: nu din cauza lor se vad efectele pentru ca nu au poluat si nu polueaza prea mult si in acelasi timp nu au nici banii ne-cesari pentru a-si lua masuri im-po-tri-va inundatiilor, desertificarii, dis-pa-ritiei speciilor, eroziunii tarmurilor etc. Si europenii trag cu dintii de teoria lor, argumentand ca reduce-rea se-c-toriala a emisiilor va avea ca posibil efect ruinarea mai multor eco-no-mii in plina dezvoltare.

PROBLEME SECUNDARE. Domenii care preocupa intreaga pla-ne-ta, precum energia regenerabila (in-tre care la loc de cinste se afla bio-combustibilii) sau transporturile (mai ales cele aeronautice), nu au fost mentionate decat marginal la reu-niunea de la Tokyo. Planeta as-teap-ta inca solutia cea mai buna pen-tru biocombustibilii de a doua ge-neratie. Practic, suprafete intinse de pe Terra, mai ales paduri si mlas-tini, au fost distruse in ultimii ani si in-locuite cu campuri pe care se cultiva plante pentru biocombustibili. Sin-gurii care aveau pana acum o stra-tegie erau europenii. Acestia isi fi-xasera ca tinta ca, in 2020, 10% din carburantii folositi in Uniunea Eu-ropeana sa provina din biocom-bus-tibili. Obiectivul a fost insa sever cri-ticat saptamana trecuta la summit-ul de primavara al UE, cand res-ponsabilii mai multor tari au re-cla-mat distrugerea ecosistemelor si pretul din ce in ce mai mare al ali-men-telor. In ceea ce priveste aviatia, cel mai mare poluator din domeniul transporturilor, din nou tacere. Aviatia nu a fost inclusa nicaieri, de nici o tara de pe glob, in vreun plan de reducere a emisiilor, astfel incat doar o decizie internationala ar putea urni lucrurile aici.

Poluare in Bucuresti

In timp ce mai-marii lumii se preocupa de soarta Planetei si negociaza reducerea poluarii, la Bucuresti, un raport al Socie-tatii Romane de Pneumologie arata ca orasul este unul dintre cele mai poluate din Europa, fapt care a dus la o crestere ingrijoratoare a imbolnavirilor de astm si alte afectiuni cardio-respiratorii. Astfel, potrivit sursei citate, in Bucuresti exista 400 de tone de praf pe kilometru patrat, in conditiile in care limita maxima admisa este de numai 120 de tone de praf pe kilometru patrat. Un copac poate filtra in fiecare zi pana la 20 de kilograme de praf, insa numarul copacilor din Bucuresti s-a diminuat drastic de la an la an. La aceasta contribuie si incalcarea grosolana a legislatiei de mediu, care prevede ca pentru fiecare copac taiat trebuie plantati in loc alti zece, prevedere pe care nimeni nu o respecta. Aceasta a dus la cresterea rapida a bolnavilor cu afectiuni cardiorespiratorii din oras, poluarea fiind principala cauza pentru aceste imbolnaviri.

Sursa: Jurnalul National

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here