Taxele anti-dumping pe care Uniunea Europeana le impune importurilor de produse solare din China au constituit tema principala a unei intalniri organizate intre reprezentantii Comisiei Europene si Alliance For Affordable Solar Energy (AFASE). Managerii a peste 30 de companii din industria fotovoltaica au mers la Bruxelles pentru a explica de ce astfel de masuri determina anulari de comenzi si reduceri de locuri de munca. Din delegatia AFASE a facut parte si Tibby Barbu, vicepresedinte al Smart Solar Romania. Omul de afaceri a explicat pentru Finantistii.ro modul in care au decurs discutiile, dar si concluziile la care s-a ajuns. O informatie de ultima ora este aceea ca Uniunea Europeana si China sunt pe punctul de a semna un acord prin care taxarea va fi simtitor redusa.
Care sunt efectele taxelor anti-dumping impuse de CE? Ce se intampla in industria de profil din Romania? Ce pierderi economice au fost pana acum?
Introducerea de taxe anti-dumping genereaza cresteri de preturi, o scadere pronuntata a cererii, abandonarea a numeroase proiecte fotovoltaice si pierderea unui numar mare de locuri de munca. Conform unui studiu realizat de Prognos, un centru de cercetare economica din Elveia, care a lucrat multa vreme pentru Asociatia Fotovoltaica din Germania, impunerea de taxe de 60% va genera pierderea a 242.000 de locuri de munca i 27 de miliarde de euro in materie de valoare adaugata, in numai trei ani. Taxe de numai 15% vor distruge 85% din cererea pe piaa fotovoltaica europeana. Recent, compania Gehrlicher Solar si-a anuntat intrarea in insolventa ca urmare a anularii multor comenzi, cerere provocata de impunerea taxelor anti-dumping. In Romania, reducerea certificatelor verzi, modificarile legislative, restrictionarea tot mai mare a acestei activitati prin interzicerea amplasarii panourilor solare pe terenurile agricole, fac ca domeniul energiei solare sa nu mai fie atractiv pentru multi investitori. Introducerea taxelor anti-dumping reprezinta o noua lovitura pentru industrie si tot mai multi investitori vor renunta la proiectele planificate.
Acest lucru este foarte posibil, impunerea de taxe de 47% ar insemna colapsul multor afaceri din sectorul energiei fotovoltaice.
Cati romani lucreaza in industria fotovoltaica? Cati angajati are aceasta industrie la nivel comunitar?
Apreciez ca la nivel national ocuparea fortei de munca in acest sector de activitate se cifreaza undeva la 15 – 20.000 de persoane, iar la nivel european, conform datelor EPIA (European Photovoltaic Industry Association) exista 265.000 de locuri de munca.
Cum au decurs discutiile pe care le-ati avut cu oficialii CE si la ce concluzii s-a ajuns?
Formatul intalnirii a fost acela de audiere, de ascultare a argumentelor AFASE de catre Comisie, iar intrevederea nu a avut un puternic caracter interactiv, dialogul fiind limitat doar la clarificari de nuanta. Totusi, personal, eu am fost impresionat de dimensiunea protestului, de claritatea mesajului, de argumentele prezentate si de organizarea foarte buna a actiunii. Peste 30 de companii au fost prezente din majoritatea statelor UE. Intalnirea cu Comisia Europeana a avut ca scop prezentarea inca o data a pozitiei sustinatorilor AFASE privind impunerea taxelor anti-dumping produselor solare importate, in lumina ultimelor evolutii si a negocierilor UE – China pe acest subiect. Incercam in ceasul al 12 – lea sa convingem Comisia de contraproductivitatea masurilor propuse si partial implementate. Din ultimele informatii de care dispunem, UE si China sunt aproape de a semna un acord, dar nu se cunoaste nivelul pretului sau elementului aditional de taxare la care se va ajunge. Este clar ca preturile vehiculate in acest moment in presa internationala sunt mari si nu ajuta industria. Am fost asigurat, ca de altfel toti participantii la evenimentul din Bruxelles, ca AFASE va continua sa apere cauza industriei fotovoltaice pana la epuizarea tuturor instrumentelor legale disponibile.
S-a vorbit la nivel comunitar despre faptul ca aceste taxe ar fi de fapt rezultatul unui lobby sustinut de ceilalti jucatori din energie ( petrol, gaze, carbune) care se simt amenintati de avantul pe care industria verde l-a capatat. Putem vorbi despre un astfel de scenariu?
Personal as dori sa evit comentariile speculative, dar cu siguranta ca este un scenariu care poate fi luat in calcul. Un alt scenariu posibil este acela ca aceste taxe sunt rezultatul intentiei UE de a proteja producatorii europeni de panouri solare si celule, care au ajuns intr-o pozitie nefavorabila din cauza unui management ineficient. Producatorii din UE sufera din cauza incapacitatii lor de a realiza rationalizari de cost si economii de scara, asa cum au reusit unele companii din China. De asemenea, producatorii europeni au semnat contracte de aprovizionare cu materii prime pe termen lung atunci cand pretul acestora era foarte ridicat si aceasta ar putea fi o alta cauza majora care ar putea explica bine aceasta situatie. Producatorii europeni ar fi trebuit sa obtina reduceri semnificative ale costurilor proprii de productie si nu doar sa profite de subventiilor generoase primite inainte de inceperea crizei financiare. Aceste beneficii s-au redus considerabil in toate statele UE datorita impunerii unei mai riguroase discipline bugetare, iar o data cu sistarea acestui flux de subventii masive, producatorii europeni s-au vazut pusi in dificultate, blamand imediat companiile chineze pentru lipsa lor de competitivitate. Exista multe elemente fragile in procesul de investigare sustinut de Comisia Europeana. De pilda, putem da exemplul furnizorului pentru datele macroeconomice, pe care s-a bazat decizia Comisiei Europene. Executivul european a desemnat Europressedienst, o entitate fara o expertiza semnificativa in domeniul energiei fotovoltaice sa realizeze un studiu de piata despre situatia actuala a acestei industrii in UE. Europressedienst este o agentie media care nu are mai mult de 5 angajati. Este o intrebare pertinenta, cum ar fi putut aceasta sa intervieveze sute de facilitati de productie asa cum declara ca a facut. Spre deosebire de alti furnizori consacrati de date privind industria fotovoltaica, cum ar fi Bloomberg New Energy Finance, IHS iSupply, IMS, Photon sau Solarbuzz, – Europressedienst nu a mai publicat studii de piata anterior.
Suporterii AFASE (peste 775) nu au interactionat cu Europressedienst, desi aceasta entitate a declarat ca a intervievat majoritatea companiilor din industria fotovoltaica din aval. Aceste lucruri sunt cel putin neobisnuite. Deocamdata ramane fara raspuns intrebarea legata de criteriile de selectie a acestei agentii media, fara expertiza in domeniul energiei solare, sa realizeze un studiu care sa fundamenteze o decizie de impunere a taxei anti-dumping?!
Mai mult, EU ProSun (alianta de 40-47 de companii anonime ce au initiat plangerea pe langa Comisie, ce reprezinta doar 3% din industria fotovoltaica si un numar de cel mult 8.000 de angajati, fata de AFASE care este sustinuta de 775 de companii si insumeaza peste 77.000 de locuri de munca) a folosit date furnizate de Europressedienst in corespondenta sa cu Comisia Europeana, inainte de publicarea deciziei acesteia. Din nou, un lucru mai rar intalnit. Informatiile furnizate de catre Europressedienst Comisiei arata ca producatorii europeni pot acoperi intreaga cerere actuala de produse solare din Europa, exact cea ce dorea de altfel si ProSun sa demonstreze.
Statele membre vor lua decizia finala, daca se vor impune sau nu taxe definitive, in decembrie 2013. Ati incercat sa discutati cu autoritatile din Romania? Ce pozitie credeti ca va adopta tara noastra ?
In lumina ultimelor evolutii, este foarte posibil ca o intelegere UE – China sa fie finalizata in aceste zile. O solutie negociata ar evita taxe anti-dumping de 47% care se prefigurau incepand cu 6 august. De asemenea, un acord UE – China ar face ca votul din decembrie al statelor membre sa nu mai aiba loc. AFASE si sustinatorii sai din Romania au avut intrevederi cu autoritatile romane si au informat factorii de decizie despre impactul taxelor asupra activitatiilor. Este foarte important de mentionat ca producatorii care nu beneficiaza de economii de scara nu pot fi competitivi la nivel mondial. Romania a adoptat o pozitie de abtinere la votul consultativ ce a precedat impunerea de taxe de 11.8% in 6 iunie. 18 state membre s-au opus, 5 s-au abtinut, iar 4 au fost in favoarea taxelor. Deci, Comisia a trecut cu vederea peste votul majoritar al statelor care s-au declarat impotriva si a impus aceste taxe. Oare de ce 18 state s-au declarat ferm impotriva? Pentru ca guvernele acestora sunt pe deplin constiente de efectele negative ale acestor masuri. De exemplu, cum s-ar putea explica faptul ca Germania, care are cei mai multi producatori de panouri fotovoltaice, a votat impotriva acestei taxe?
In afara de aceste taxe anti-dumping impuse de CE, cu ce alte probleme se confrunta industria fotovoltaica din Romania?
Problemele tinerei industrii fotovoltaice din Romania sunt in mare aceleasi probleme cu care se confrunta majoritatea firmelor romanesti astazi – un cadru legislativ confuz care ofera un sprijin infim firmelor mici si mijlocii, o creditare/finantare locala aproape inexistenta, volatilitate imprevizibila in tranzactionarea energiei produse si a Certificatelor Verzi obtinute, precum si un asalt mediatic negativ sustinut de zvonurile „scapate” in declaratiile unor politicieni. In concluzie, aspecte care in ansamblul lor nu creioneaza un tablou foarte atractiv pentru investitorii straini in acest domeniu.Eliminarea incertitudinilor de ordin legislativ, care sa duca la o clarificare a parametrilor de functionare a sistemului de sprijin cu Certificate Verzi, pentru producatorii de energie regenerabila, reprezinta fara doar si poate dezideratul prioritar pentru intreaga industrie fotovoltaica din Romania la acest moment.
Ce masuri ar trebui sa ia statul roman pentru ca acest sector sa se dezvolte la adevarata lui capacitate?
Pe langa rezolvarea aspectelor deja mentionate, o masura suplimentara, care ar contribui foarte echitabil la o dezvoltare sustinuta a acestui sector al energiei regenerabile, ar putea fi introducerea unui criteriu just de eligibilitate bazat pe ”continutul local” al investitiilor respective. Mai clar, – Certificate Verzi acordate suplimentar pentru o pondere superioara de ”continut local”. Aceasta masura ar impulsiona industria locala, ar creea noi locuri de munca si ar mari contributiile fiscale la bugetul de stat al tuturor participantilor din piata.
Exista destul de multe tari in care imobilele au propriile surse de energie. Un exemplu este Turcia. Ce ar trebui facut pentru ca si in Romania sa se intample la fel?
Este foarte adevarat, iar Grupul nostru are si in acest moment un set de solutii viabile pentru echiparea acestui tip de cladiri ”inteligente”. Ramane doar ca vointa politica intr-un tandem eficient cu o atragere rapida de Fonduri Europene sa poata permite implicarea pe scara larga a unor investitori specializati in acest domeniu de nisa .In acest context, o simplificare a aspectului juridic, o sinergie crescuta intre efortul primariilor locale, decizia favorabila a asociatiilor de locatari si atragerea investitorilor specializati ar putea da rezultate optime intr-un timp relativ scurt.
