In timpuri in care consultarile democratice si referendumurile pe tot felul de teme sunt la ordinea zilei, politicienii ar trebui ca, democratic, sa urmeze vointa exprimata a cetatenilor europeni. Ei cer direct, prin cea mai mare petitie din istoria UE, o protectie extinsa a naturii. “Daca nu e stricata, nu o repara!”.
“Daca nu-i stricata nu o repara”, spune zambind Patricia. “If it ain’t broken don’t fix it”. Ea este directorul general al Birdlife International si se prezinta ca “economist verde”. Patricia Zurita crede ca redeschiderea directivelor europene privind biodioversitatea* “risca sa distruga decenii intregi de munca asidua, sa intrerupa dialogul dintre partile interesate si sa termine claritatea legisaltiva cladita argument cu argument, act cu act”.
Insa reevaluarea legislatiei naturii pare a fi marea dorinta a Comisiei Europene. “Junkerii” din noua Comisie o numesc “testul de fitness” sau “o mai buna reglementare” si apare dupa ce au renuntat la cinci duzini de initiative legislative din planul Comisiei pe 2015. Printre ele se afla si pachetul numit Economia Circulara, o initiativa de-a dreptul revolutionara ce privea aplicarea principiului cradle-to-cradle cu finalitatea eliminarii cvasi-totale a tuturor deseurilor. Intentiile au iesit la suprafata inca din momentul “t-0” cand presedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker (iulie 2014) declama in plenara Parlamentului European ca va proteja companiile de “reglementari impovaratoare” si va incuraja crearea de noi locuri de munca, crestere economica si investitii.
La Green Week, in iunie 2015, un domn distins deschidea ceremonia cu un rictus acru si cu scuza ca seful domniei sale lipseste dinr-un motiv intemeiat: “negociaza cu grecii”. La pupitru era adjunctul lui Juncker, Frans Timmermans, care promitea ca nicio schimbare la Directivele Habitate ori Pasari nu va reduce standardele de mediu sub nicio forma ori circumstanta. “A aduce la zi nu inseamna a cobori standardele; unele legi sunt din anii ’70”. Regulile de protectie stabilite in Directivele Habitate si Pasari vor fi aduse la zi si imbunatatite dupa o corecta si necesara consultare publica sub numele oficial de Programul de Competenta si Performanta in Reglementare – Regulatory Fitness and Performance Programme, abreviat REFIT.
O deschidere ‘business-friendly’ a celor doua directive este, in mod natural (!?), sustinuta si de Karmenu Vella, noul Comisar european pe mediu. El promite ca ca “toti europenii vor participa” atunci cand consultarea publica se va deschide. Altfel, “Comisia va sustine serviciile ecosistemelor”, “pierderea biodiversitatii in acest ritm ne va costa 15 miliarde de euro in fiecare an”, “schimbarea mentalitatilor”, “abordare integrata” etc., Vella citeste bunele narative verzi pe care consilierii i le-au scris pe hartie. (Orice interventie din partea presei e oprita ritos, orice deviere de la discursul oficial e interzisa).
Deschidera directivelor, o porcarie
Exact cu un an in urma, Comisia Barosso anunta cu o ultima rasuflare venirea zilelor de glorie ale economiei circulare. Era ultima aparitie publica a lui Janez Potocnik, comisarul european pe mediu de atunci. Acelasi comisar, in urma cu mai putin de trei ani si in contextul unei protectii europene extinse a sturionilor danubieni, la Bucuresti, spunea: “…ne e frica sa deschidem orice este legat de Habitate si Pasari pentru ca presiunea vine dinspre partea cealalta – vor mai mai multe elemente scoase din lista de protectie decat pe lista; […] deschiderea unei astfel de discutii va sfarsi in rezultate rele”.
Dar exista un lobby atat de puternic penrtru a deschide Anexele celor doua directive care protejeaza biosfera?, intreb eu naiv.
Potocnik rade. “Oh da!”
Si adauga, “primesc multe intrebari din partea colegilor, mai mult dispre partea guvernamentala, cand vom revizui politicile pentru natura? Pentru ca ei au un interes real ca aceasta revizuire sa fie facuta. Iar noi incercam sa tinem o linie de protectie: nu, nu vrem sa revizuim politicile privind natura pentru ca multe dintre critici vin din partea unora care declara ca am creat un monstru care nu permite dezvoltarea economica si asa mai departe, ceea ce este evident o porcarie. Dar asa apar argumentele”.
Vremurile dialogului (mai) deschis si al discutiilor libere, cel putin in materia protectiei biosferei, s-au incheiat de cand Potocnik nu mai e comisar de mediu. Vella nu face decat sa citeasca declaratii “corecte” in timp ce sute de mii de cetateni europeni au contestat “deschiderea” directivelor (ceea ce Timmermens numeste “o mai buna reglementare”) in cea mai mare initiativa cetateneasca din istoria UE – aproape o jumatate de milion la mijlocul lunii iulie 2015.
UE impotriva propriilor politici si tratate
Vestea buna este ca UE, ca entitate politica, e obligata sa respecte tratate internationale ce au de-a face, printre altele, si cu protectia biosferei. Un mijloc interesant de protectie e dat de conventiile teritoriale care acopera unele parti ale Europei. Un exemplu puternic este Conventia Alpina. “Uniunea Europeana e parte conractanta a Conventiei Alpilor. Asta inseamna, cel putin in principiu, ca UE este angajata legal si obligata sa respecte Protocoalele Conventiei”, declara pentru 2C Markus Reiterer, secretarul general al Reprezentantei Permanente a Convensiei Alpine. “Chiar de curand UE a ratificat Protocolul privind transporturile in Alpi”, spune Reiterer.
Ratificarea unor astfel de Protocoale devine parte a dreptului pozitiv european, iar ele nu pot fi schimbate unilateral, explica Reiterer. Conventia Alpina are si un Protocol privind Conservarea Naturii si a Mediului Rural care tinteste catre o protectie extinsa a naturii in regiunile alpine. Astfel, o revizuire, o “mai buna reglementare” ar impieta asupra tratatelor internationale la care UE este parte.
Acelasi lucru este valabil si pentru alte politici UE cu impact de medu. Herald Ruijters, seful TEN-T la Directoratul General Transporturi din Comisia Europeana a subliniat munca privind protectia mediului si parteneriatele cu grupuri ecologiste pe diferite coridoare de transport europene. Dunarea iese in evidenta tocmai pentru monitorizarea sturionilor dupa 20 de ani de lucru pana a ajunge la un compromis cu rupuri precum WWF. “Speram chiar sa exportam astfel de modele privind protectia mediului in legatura cu arii Natura 2000”, spune Ruijters.
Oricare ar fi acea “mai buna reglementare”, e evident ca ea va intra in coliziune cu multe aranjamente legale europene. Lucrul evident este ca noua Comisie Europeana vrea sa unga initiativele de business, iar pe de alta parte sa ocoleasca ori chiar sa zdrobeasca obligatiile de mediu. E un caz nefericit in care executivul european danseaza pe o melodie lobbyista si aduce mai multa presiune pe ecosisteme complicand legislatia pana cand devine echivoca si incomprehensibila. In timpuri in care consultarile democratice si referendumurile pe tot felul de teme sunt la ordinea zilei, politicienii ar trebui ca, democratic, sa urmeze vointa exprimata a cetatenilor europeni. Ei cer direct o protectie extinsa a naturii. “Daca nu e stricata, nu o repara!”.
Articol publicat original pe 2Celsius Network in limba engleza si aparut pe adevarul.ro
* Cele doua directive europene privind protectia biosferei sunt:
Directiva Habitate (92/43/CEE) – a fost creata pentru a conserva atat speciile de plante si animale salbatice, cat si habitatele naturale din Uniunea Europeana, prin infiintarea Ariilor Speciale de Conservare. Toate actiunile bazate pe aceasta directiva sunt axate pe mentinerea unui statut de conservare favorabil sau pe reabilitarea speciilor si habitatelor propuse. Toate masurile de conservare ar trebui sa aiba in vedere si aspectele economice si sociale la nivel regional si local.
Directiva Pasari (79/409/CEE) – se refera la conservarea speciilor de pasari care se gasesc in mod natural in salbaticie pe teritoriul european al statelor membre. Principalele obiective ale acestei directive sunt protectia, managementul si controlul acestor specii si stabilirea regulilor pentru conservarea lor. Aceasta directiva se va aplica in cazul pasarilor, oualor lor, cuiburilor si habitatelor lor. Statele membre ar trebui sa declare Zone Speciale de Protectie pentru conservarea speciilor si habitatelor propuse. (Sursa: Natura2000.ro)
