Drumuri rustice, zone arabile intinse, paduri si situri arheologice unice deschid peisajul de poveste pe care il ofera calatorului Parcul Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina. Reper important pe lista patrimoniului natural al Romaniei, zona delimitata de varfuri montane cu goluri carstice si cursuri de apa de cand lumea atrage anual turisti de peste tot. Cine nu se gandeste sa calce pe urmele dacilor odata cu intrarea in cetatea Sarmizegetusa Regia sau pentru liniste spirituala in adevarate meditatii si momente de rugaciune, mai cu seama in perioada verii…?
Promovarea turistica a Parcului Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina, atragerea de fonduri europene si rezolvarea diverselor probleme ce se ivesc, inevitabil, intr-o zona frecventata si de turisti mai putin protectori ai naturii reprezinta un scop in sine pentru cei care se ocupa de acest areal protejat.
Nasterea frumusetilor Masivului Sureanu
Parcul Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina reprezinta o arie naturala protejata cu statut de parc natural, al carui scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic sau pedologic. Gospodarirea durabila a resurselor naturale, conservarea peisajului si traditiilor locale, precum si incurajarea turismului bazat pe aceste valori sunt, de ani buni, scopuri ale celor care se ocupa de destinele zonei.
„Certificatul de nastere’ al Parcului Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina ne dezvaluie faptul ca anul 1979 a reprezentat primul pas in recunoasterea oficiala la nivel judetean a ariei naturale. Atunci, Comitetul executiv al Consiliului Popular al judetului Hunedoara aproba infiintarea parcului, fapt reconfirmat in perioada post-revolutiei din decembrie, respectiv in anul 1997, prin intermediul Hotararii Consiliului Judetean nr. 13. Odata cu intrarea in Mileniul III, parcul natural din inima Masivului Sureanu este declarat arie naturala protejata de interes national, fiind astfel incadrat, conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, in categoria parcurilor naturale, corespunzatoare categoriei V IUCN.
Pana la intrarea zonei in Reteaua Natura 2000 mai trec sapte ani, iar incepand din 2007 Parcul Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina devine, cu acte in regula, parte din acest exclusivist club, prin declararea siturilor ROSCI 0087 (sit de importanta comunitara) si ROSPA0045 (sit de importanta avifaunistica).
La ora actuala, frumusetea locului desprins parca din basmele cu zane si crai se intinde pe o suprafata totala administrata de 39.818 hectare, in care sunt incluse si nou-venitele situri Natura 2000.
Parcul Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina este situat in Masivul Sureanu (cu subdiviziunile Muntii Orastiei si ai Sebesului), fiind marginit de depresiunile Hategului — la vest, si Orastiei — la nord. Din desisurile ascunse ale Gradistei, susurul apelor curgatoare strapunge linistea din luminis cu sunete fin acordate pentru urechile turistilor. Partitura naturii isi vede linistita de spectacol, iar culmile care strajuiesc padurea si campiile seamana cu anticii strajeri care aveau grija, odinioara, ca portile cetatilor sa fie bine ferecate in fata dusmanilor.
Parte importanta din natura parcului, varfurile muntoase, alaturi de drumurile piezise, delimiteaza clar granitele in care racul de ponoare sau garofita plapanda si gratioasa isi duc existenta in tihna.
Parcul Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina este ‘aparat’ la nord de semetul Godeanu, cu cei 1.656 de metri inaltime, dar si de varfurile Groape (1.283 m), Brusturelu (1.229 m) si Prisaca (1.219 m). Odata ajunsi in partea de est, admiram peisajul muntelui Steaua Mare (1.730 m), dar si al vecinilor sai, Steaua Mica (1.674 m), Jigorul Mare (1.498 m) si La Zapoje (1.223 m). Vestul asezarii apartine masivelor Muncelu Mare (944,2 m), Sipoteni, Magura (803,6 m), Lautu (910 m), Rotundei, Secuiului (948 m), Vargau (781,2 ) si Chicera (775,1 m).
Natura in armonie cu flora si fauna
Pe terenurile Parcului Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina, unde soarele brazdeaza cerul zi-lumina in anotimpul varatic si aplica ierbii si frunzelor unicul ‘bronz’ de toamna rosiatic, flora si fauna se imbina in mod armonios.
Conditiile fizico-chimice, precum si cele climatice, au favorizat aparitia si dezvoltarea in timp a unei flore si vegetatii specifice, variate. Aparitiile primavaratice ale cimbrisorului, brusturului negru sau ale speciei crucea voinicului fac din arealul natural protejat o zona fara pereche. Conditiile de mediu au un rol hotarator pentru dezvoltarea diverselor plante si flori la o scara altitudinala extinsa, cu aproximativ 1.270 de metri diferenta de nivel, dupa cum reiese din notele specialistilor, publicate pe pagina de internet a Parcului, gradiste.ro. Tot in parc regasim specii de taxoni rari, printre care Sesleria rigida (coada iepurelui) sau Anacamptis pyramidalis (bujorul), acompaniate de pteridofite, ca Botrychium multifidum, specie strict protejata prin Conventia de la Berna.
In privinta faunei, aceasta ramane, deocamdata, putin studiata. Cu toate acestea, in Parcul Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina, descoperirile de pana in prezent au scos la iveala familii de vertebrate, ca reptile si amfibieni. Nici speciile de chiroptere nu fac exceptie si apar in albumul de amintiri al Parcului. In pesterile din perimetrul zonei au fost identificate mai multe specii de lilieci, printre care: liliacul mare de amurg (Nyctalus noctula), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul mare cu potcoava (Rhinolophus ferrumequinum), Rhinolophus hipposideros si Myotis myotis. De altfel, conform site-ului dedicat zonei, ultimele trei specii necesita desemnarea de arii speciale de conservare, fapt impus atat de legislatia europeana in domeniu, cat si de cea romaneasca.
Istoria locului dezvaluie, prin documentele oficiale, ca Pestera Sura Mare adapostea, intre anii 1960 — 1970, una dintre cele mai mari colonii in hibernare din Europa, insumand peste 100.000 de indivizi de Pipistrellus pipistrellus si Miniopterus schreibersii. Observatii recente au scos in evidenta prezenta, in continuare, a unei mari populatii de lilieci, de circa 40.000 de indivizi aflati in hibernare. Speciile dominante sunt: Pipistrelus pipistrelus si P. pygmaeus (34.000 indivizi), Miniopterus schreibersii (3.500 indivizi), Rhinolophus ferrumequinum (600 indivizi), Nyctalus noctula (peste 1.000 indivizi), respectiv Myotis sp. (circa 2.000 indivizi).
Eco-turism pentru cultura, traditiile si obiceiurile locale
Accesul amatorilor de drumetii si aventura in Parcul Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina se face pe trasee turistice bine stabilite din Muntii Sureanu, din directiile: Calan, Orastie si Petrosani. Traseele catre punctele de interes traverseaza sinuos drumuri comunale, forestiere, precum si numeroase poteci turistice marcate sau nemarcate. In acest mod, vizitatorul are ocazia sa descopere traditiile si obiceiurile la care localnicii tin de ani de zile. Pastoritul, sarbatorile locale in care costumele populare joaca un rol esential, dar si modul de viata al ciobanilor sunt doar cateva dintre elementele care pot cantari decisiv in balanta alegerilor care stau la baza unei vacante reusite.
De altfel, daca e sa ne aruncam un ochi pe datele oficiale puse la dispozitia AGERPRES de cei care se ocupa de destinele Parcului Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina, observam ca, dintre cei 7.000 de turisti care intra anual in zona ariei naturale protejate, jumatate aleg sa redescopere valorile dacice de demult.
„Conform datelor de monitorizare turistica culese in anii 2011 — 2014 de catre administratie, in parc intra anual intre 6.000 si 7.000 de vizitatori (valoare estimata pe baza observatiilor efectuate in teren). Aproximativ 50% dintre turisti vin in PNGM-C pentru vizitarea complexului de cetati dacice (in special Sarmizegetusa Regia). Pe timpul verii, un aflux mare de vizitatori il aduce turismul spiritual (meditatii, rugaciuni etc.), mai ales in perioada solstitiului de vara si echinoctiilor. Peisajele si mediul natural atrag aproximativ 30% din turisti pe vaile Gradiste si Strei, mai ales in weekend. Turismul montan si speoturismul atrag in principal turisti specializati’, explica Lucian Stratulat, directorul parcului.
Strainii sunt, la randul lor, printre cei mai interesati turisti de cultura, traditiile, obiceiurile locale, procentual acestia acoperind 5% din totalul consemnat in fiecare an.
Proiecte pentru dezvoltare durabila
Cum reclama se stie ca e sufletul comertului, promovarea turistica a Parcului Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina reprezinta un scop in sine pentru cei care se ocupa de acest areal protejat. Cu un istoric al proiectelor derulate, care contine sase initiative derulate intre anii 2004 — 2015, „administratia parcului a obtinut fonduri in valoare de 64.683 lei, acestea fiind, in principal, orientate catre promovarea imaginii parcului la nivel local si national, prin elaborarea unor materiale de constientizare si promovare a importantei parcului (tricouri, pliante, afise, dvd-uri, insigne etc)’, explica seful Parcului Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina.
Eforturile de promovare, precum si de atragere de fonduri pentru demararea de proiecte noi, sunt indreptate si spre rezolvarea diverselor probleme ce se ivesc, inevitabil, intr-o zona frecventata si de turisti mai putin protectori ai naturii…
Pe de alta parte, infrastructura de transport insuficient dezvoltata, managementul gestionarii deseurilor destul de minimalist, alaturi de lipsa serviciilor, continua sa fie stavila pentru o dezvoltare armonioasa a zonei din punct de vedere turistic.
„Nivelul de trai scazut al comunitatilor locale si faramitarea exploatarilor agricole face ca accesarea fondurilor europene pentru agricultura sa fie redusa. Acest lucru duce mai departe la un grad ridicat de parasire a gospodariilor si, implicit, pierderea continuitatii traditiilor. Administratia parcului se implica activ in promovarea aspectelor cultural-traditionale ale zonei, prin activitati de educatie ecologica si constientizare, la nivel local, national si international. Infrastructura generala este insuficienta in ceea ce priveste transportul, gestionarea deseurilor, lipsa serviciilor, inclusiv a comunicatiilor. Infrastructura turistica este, de asemenea, insuficient dezvoltata’, a subliniat Lucian Stratulat.
Pe fondul acestor neajunsuri, administratia parcului, alaturi de autoritatile locale, are in plan derularea de proiecte in vederea obtinerii de fonduri europene pentru realizarea unor lucrari de constructii/investitii, cum ar fi construirea unor centre de informare sau modernizarea drumurilor judetene care traverseaza aria protejata.
Parcul Natural Gradistea Muncelului — Cioclovina… diversitate a reliefului contopita, in mod fericit, cu trecutul istoric al dacilor… Turistul, iubitor de drumetie, are la dispozitie o sumedenie de variante prin care poate descoperi lucruri noi, nemaivazute, intr-o etnografie a locului in care natura pune intotdeauna punctul pe ‘I’ atunci cand are ceva de oferit: liniste, culoare, aer curat, ape curgatoare limpezi, versanti semeti, paduri racoritoare, dealuri inclinate si campii fara margini.
