Tuberculoza (tuberculosis)

     Istoric
tuberculozaTuberculoza este o boala infectioasa comuna omului, tuturor speciilor de mamifere si pasari produsa de germenii din genul Mycobacterium. Tubeculoza este larg raspandita pe tot globul si se intalneste mai ales la taurine, pasari si suine.
Atat la om cat si la animale, boala este cunoscuta inca din cele mai vechi timpuri. Denumirea actuala este data de Laennec (1811), iar agentul etiologic a fost descoperit in 1882 de catre Robert Koch (in onoarea caruia a primit si denumirea de „bacilul lui Koch”), an in care se demonstreaza si acidorezistenta lui de catre-Ehrlich Cercetari care se fac curand dupa descoperirea lui Koch releva deosebirile existente intre bacilii tuberculozei umane si cei izolati de la animale. Cautand un produs terapeutic fata de infectia umana, Koch a preparat in 1890 un extract glicerinat din culturi de bacili ai tuberculozei, pe care l-a denumit tuberculina si care, asa cum a demonstrat Von Pirquet in 1907, reprezinta un produs revelator de exceptionala valoare in practica diagnosticului bolii, inclusiv a actiunilor antiepidemice si antiepizootice. In 1933, doctorul Gervois (Franta) stabilea ca aproximativ 11,2% din cazurile de tuberculoza erau de origine bovina, iar in 1962 Mulak (Polonia) determina frecventa tuberculozei bovine la 17,5 – 19,2%.
Tuberculoza este una din cele mai frecvente zoonoze. Cea mai usor transmisibila este tuberculoza bovina si acopera circa 20% dintre cazurile de imbolnaviri tuberculoase la om. Bacili de tip bovin pot genera la om forme grave de tuberculoza.
     Etiologie
Tuberculoza este produsa de bacterii incadrate in Mycobacterium. In cadrul acesteia sau diferentiat in 3 tipuri : uman, bovin si aviar , fiecare avand patogenitate maxima pentru specia de animale la care sau adaptat si o patogenitate mai redusa pentru alte specii.
Ca structura antigenica, microbacteriile au fost incadrate in 4 tipuri antigenice distinctive :
– un tip al bacililor tuberculozei de tip uman si bovin care au o structura antigenica practic identica ;
– un tip al bacililor tuberculozei aviare ;
– un tip al tuberculozei animalelor cu singe rece ;
– un tip al acidorezistentilor saprofiti.
Surse de infectie
Sursele primare
Sunt reprezentate de animalele bolnave cu forme clinice sau infectii asimptomatice care elimina germeni prin jetaj, fecale , lapte.
De la animalele cu leziuni in sfera aparatului respirator, secretia bronhica eliminata in exterior prin tuse sau jetaj, constituie o importanta sursa de infectie. Particulele de mucus bronhie eliminate de animalele bolnave in timpul tusei, sub forma de aerosoli, raman suspendate in atmosfera un timp indelungat, putand fi inhalate de animale sau de om si realizand astfel transmiterea infectiei pe cale aerogena.
Carnea si organele, ca si sangele animalelor tuberculoase constituie o sursa importanta de infectie. Bacilii respectivi se gasesc de asemenea, destul de frecvent in musculatura scheletului la animalele infectate, chiar in formele de tuberculoza localizata.
Laptele si derivatele sale reprezinta surse foarte importante si periculoase de infectie in tuberculoza. Se constata, ca si in cazul pasteurizarii laptelui, aproximativ 5% din probe contin inca bacili virulenti.
Un rol important in difuzarea infectiilor au subprodusele din industria laptelui.
     Sursele secundare
Sunt foarte diverse si importante avand in vedere rezistenta bacililor in mediul exterior.
Sursele secundare sunt reprezentate de toate elementele mediului extern contaminate cu bacili ai tuberculozei existenti in cadavre sau secretii si excretii de la animalele bolnave (sol, apa, furaje, asternut, ustensile etc).
Ceea ce contribuie ia raspandirea bolii este si faptul ca omul poate constitui o forma de infectie pentru animale. Nassal (1958) si Schliesser (1958) au izolat pentru prima data bacili tuberculosi de tip uman din laptele vacilor din turmele infectate de ingrijitori tuberculosi.
Identificarea agentului se face din principalul organ afectat (pulmonul) prin examene de laborator ce vizeaza de asemenea si limfonodurile aferente.
Rezultate satisfacatoare in identificarea agentului pot da si tehnicile de imunoperoxidare.
Mod de contaminare si cai de patrudere in organism
     Contaminarea se poate realiza prin cohabitare si indirect prin intermediul surselor secundare.
Patrunderea in organism se face pe cale respiratorie, pe cale digestiva prin consumul de alimente si apa contaminata.

Articole similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

103,714FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente