Autoritatile de la Kiev au anuntat ieri finalizarea lucrarilor la Canalul navigabil Bistroe din Delta Dunarii, inaugurarea urmand sa se faca imediat dupa Pasti. Anuntul vine in contextul in care, in urma cu doua saptamani, Ucraina a fost avertizata de ONU ca nu isi respecta angajamentele cu privire la Bistroe.
Anuntul confirma o declaratie facuta in urma cu o saptamana la Ismail de o responsabila din Ministerul Transporturilor de la Kiev, care anunta ca Ucraina a reusit, dupa aproape sapte ani, sa finalizeze canalul navigabil de mare adancime care leaga portul Reni de Marea Neagra. Bistroe va fi inaugurat oficial in perioada imediat urmatoare, Guvernul de la Kiev intentionand sa invite la festivitati si oficiali de la Bucuresti. Deocamdata, reactiile guvernantilor nostri intarzie sa apara.
Prima inaugurare
Scandalul Bistroe, un conflict intre Ucraina si conventiile internationale de mediu si transport, a izbucnit in 2002, cand Kievul a anuntat ca intentioneaza sa recastige suprematia fluviala si maritima la gurile Dunarii, prin amenajarea unui canal navigabil de mare adancime. Din cele sase variante de proiect prezentate comunitatii intenationale, Ucraina a ales pentru executie solutia Bistroe, considerata de expertii in mediu ca fiind cea mai nociva pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Inceput oficial in mai 2004, Bistroe a fost contestat de intreaga comunitate internationala (Programul „Man and the Biosphere” UNESCO, Ramsar, Conventia de la Berna, Conventia de la Paris, Secretariatul de Stat al SUA, Cancelaria Germaniei), care a criticat dur Ucraina pentru impactul devastator al canalului asupra Deltei si pentru nenumaratele incalcari de legislatie comise in timpul lucrarilor. Punctul culminat l-a reprezentat luna septembrie 2004 cand balizele de semnalizare ale ucrainenilor au fost ancorate in malul romanesc starnind un conflict diplomatic intre Bucuresti si Kiev.
Contestat
Proiectul ucrainenilor a incalcat 11 conventii internationale pe probleme de mediu, alte trei tratate legate de chestiuni de navigatie si tratatul bilateral romano-ucrainean. Kievul si-a aratat intentia de a construi canalul la sfarsitul anului 2002, pretextand prin costurile „prea mari” pe care navele ucrainene trebuia sa le plateasca Romaniei pentru utilizarea canalului Sulina. In septembrie 2004, insa, autoritatile de la Kiev prezentau un document oficial la o reuniune UNESCO de la Paris, in care recunosteau adevaratele motive ale lucrarilor: intersele economice, militare si geo-politice ale Ucrainei la gurile de varsare ale Dunarii.
Ca si in cazul platoului continental, diplomatii romani au reactionat cu prudenta. Au activat mai multe conventii internationale, reusind sa obtina de la acestea blocarea oricaror imprumuturi pentru Ucraina, pana cand autoritatile acestei tari isi vor fi „indreptat” intentiile referitoare la Bistroe. Concret, Romania nu are nici pana astazi informatii complete referitoare la lucrarile la canal, astfel incat partea romana nu poate formula modele care sa evalueze impactul pe termen lung al lui Bistroe si cum va fi afectata Delta Dunarii. In baza Conventiei de la Espoo (privind impactul de mediu in plan transfrontalier), organism care a decis ca Romania are dreptul sa fie informata in legatura cu orice lucrare a Kievului, tara noastra a solicitat partii ucrainene planurile lui Bistroe. Nici pana in momentul de fata, desi conflictul dureaza de ani buni, aceste documente nu au fost furnizate, iar „amenintarile” diplomatice internationale nu au induplecat Kievul.
Sursa: Jurnalul National
