In localitatea bulgara Belene se contureaza perspectiva producerii unui al doilea Cernobal
Nu trebuie sa fii un castigator al premiului Nobel pentru a-ti da seama ca este periculos sa construiesti o centrala nucleara intr-o zona seismica. Din pacate, evenimentele derulate la Kashiwazaki, Japonia, unde se afla cea mai mare centrala nucleara din lume, ne arata ca energia nucleara si liniile de demarcatie a faliilor nu fac casa buna impreuna.
Prin urmare, este cu atat mai surprinzator ca, la Bruxelles, Comisia Europeana pare hotarata sa dea aviz favorabil celui mai nou proiect nuclear al Bulgariei, ba chiar sa si ofere bani pentru aceasta, se indica intr-un comentariu semnat de Albena Simeonova in cotidianul britanic „The Guardian”.
Centrala nucleara de la Belene, proiect stiintific inceput de comunisti
La inceputul anilor „80, regimul comunist de la Sofia a stabilit construirea unei centrale nucleare in nordul tarii, in apropierea orasului Belene. De la inceput, planurile au fost inconjurate de controverse, iar planificatorii sovietici au sugerat sa se renunte la locatie din cauza gradului mare de risc seismic. Zona fusese zguduita in 1977 de un puternic cutremur, in urma caruia si-au pierdut viata 120 de persoane, la doar 14 kilometri de locul unde urma sa fie amplasata centrala.
Conducerea radicala de la Sofia nu a parut insa intimidata de acest argument si a inceput, in 1985, construirea a doua reactoare nucleare la Belene. Cu toate acestea, odata cu revolta democratica din 1989, regimul comunist a cazut si, odata cu el, si planurile de a finaliza centrala de la Belene.
Dupa ce Academia Bulgara de Stiinte a dat publicitatii in 1990 un studiu de 421 de pagini care avertiza in privinta riscurilor pe care le comporta construirea unei centrale nucleare intr-o zona activa seismic, primul guvern ales democratic al Bulgariei a renuntat la proiect. Locuitorii din zona Belene, si cei de peste granita, din Romania, s-au bucurat, iar perspectiva trairii cu un al doilea Cernobal la usa a disparut.
Bulgaria devine un camp de testare al industriei nucleare rusesti
Acum, la 17 ani dupa acele evenimente, motivele de teama au reaparut. Actualul guvern de la Sofia doreste sa finalizeze acest proiect stiintific nebunesc inceput de comunisti, oferind companiei rusesti „Atomstroyexport” un con-tract pentru construirea a doua reactoare de un tip care nu s-a mai construit pana acum in lume.
Pentru pretul de 7 miliarde de euro, Bulgaria are „privilegiul” de a deveni un camp de testare al industriei nucleare rusesti. In tot acest context, se nasc o serie de intrebari, la care guvernul bulgar este invitat sa raspunda, si anume: de ce o tara saraca precum Bulgaria, in loc sa investeasca sume modeste de bani pe tehnologii sigure cum ar fi sursele de energie regenerabile, vrea sa cheltuiasca mult mai multi bani pe o centrala care, in caz de accident, risca sa elibereze o radioactivitate cat 100 de bombe de la Hiroshima?
Finantarea „bombei” de la Belene, din banii contribuabilului european
Planul original prevedea ca finantarea sa fie asigurata de o serie de banci comerciale din Germania si Italia. Insa, dupa ce zeci de mii de cetateni germani au scris bancilor lor, iar organizatiile ecologiste au protestat in Italia, bancile au declarat ca nu vor finanta reactoarele riscante. De asemenea, alte banci din tari precum Elvetia si Statele Unite au refuzat sa se implice.
Intre timp, Bulgaria a devenit membra a Uniunii Europene si, prin urmare, Bruxellesul a fost rugat sa intervina. Cand i-a fost ceruta asistenta, primul pas presupunea notificarea Comisiei Europene, care trebuie sa lanseze un „punct de vedere” oficial.
In cazul in care Comisia da o evaluare pozitiva proiectului, imprumuturile vor fi asigurate din banii contribuabililor europeni, de la agentiile de imprumut ale UE, Euratom si Banca Europeana de Investitii.
Principalul actor al UE in aceasta afacere este comisarul pentru energie, Andris Piebalgs, care anterior a subliniat importanta transparentei in probleme controversate, cum sunt cele legate de construirea de noi centrale nucleare. La sfarsitul lunii august, anul curent, europarlamentarul Rebecca Harms, din partea Verzilor europeni, a descoperit ca documentatia privind impactul ecologic al proiectului nu se afla in posesia Comisiei.
Cu toate acestea, saptamana trecuta, presa bulgara a relatat ca reprezentantii Comisiei Europene urmeaza sa se pronunte, cat de curand, in privinta proiectului Belene. Mai mult, sursele europene spun ca sunt sanse ca verdictul sa fie in favoarea construirii centralei.
Opozantii proiectului din intreaga Europa au primit cu stupoare vestea, cu atat mai mult cu cat, este pentru prima data cand Comisia aproba construirea de noi reactoare rusesti pe teritoriul UE. Acestia sunt de parere ca situatia in care Comisia Europeana va sustine construirea de reactoare nucleare intr-o zona seismica, precum Belene, este echivalenta cu „un joc la ruleta ruseasca”.
Mai mult, impactul acestei decizii trece cu mult dincolo de Bulgaria, deoarece poate fi interpretata ca o unda verde data industriei nucleare rusesti pentru a-si extinde planurile de amplasare a unor reactoare similare in Serbia, Slovenia, Slovacia si Ungaria. Toate acestea nu vor face din Europa, decat un loc mult mai putin sigur pentru cetatenii sai.
In timp ce Cernobalul s-a intamplat in afara UE, la Belene se vor folosi banii contribuabililor europeni pentru un proiect care va expune riscului un mare numar de bulgari si de locuitori ai tarilor din jur.
Sursa: Financiarul
