Cercetatorii de la Universitatea din Nancy, Franta, continua sa argumenteze ca alimentatia echilibrata nu trebuie sa excluda prezenta lipidelor in dieta zilnica, dincolo de aspectul ingrijorator al cresterii incidentei obezitatii in randul populatiei adulte, cauzate de modificarea notabila a stilului de viata modern.
Ne hranim ca in Neanderthal, dar consumul energetic este deseori limitat la miscarea degetelor pe tastatura calculatorului.
Reconsiderarea unor uleiuri s-a facut pe baza analizei profilului acizilor grasi. Lipidele, formate din uleiuri – daca sunt lichide la temperatura camerei sau grasimi – daca sunt solide la temperatura camerei sunt triacilgliceroli, adica triesteri ai acizilor grasi
cu glicerolul. Tendintele observate in consumul de lipide include cresterea ponderii grasimilor vegetale, scaderea consumului de grasimi animale, dar si cresterea consumului de peste si de vietuitoare acvatice. Studiul realizat de cercetatorii francezi a avut ca obiectiv clasificarea a 80 de uleiuri vegetale prin studierea metabolismului lipoproteinelor si impactul fiecarui acid gras dietetic asupra compusilor sanguini (LDL colesterol si HDL colesterol). Prin cuantificarea continutului de acid linolenic, specialistii francezi au demonstrat ca locul fruntas il detine uleiul de sofranel (72 g/100 g), urmat de uleiul de floarea-soarelui (63 g/100 g) si de uleiul de germeni de grau (60,7%). Evaluand continutul de vitamina E, pe primul loc se situeaza uleiul de germeni de grau (136 mg/100 g), urmat de uleiul de seminte de bumbac (42 mg/100 g) si de uleiul de floarea-soarelui (41 mg/100 g).
Uleiuri de plante
Alte surse de acizi grasi polinesaturati analizate au fost Camelina sativa – planta din familia Brassicaceae, Pesilla frustences var. japonica, Portulaca oleracea sau Iarba grasa, samburii de zmeura, catina alba. Studiile au relevat un profil nutritional al acizilor grasi extrem de echilibrat. Cercetarile care vor urma acestui studiu dorind sa se focalizeze pe elaborarea tehnologiilor de extragere a lipidelor din aceste surse, fara a le modifica proprietatile nutritionale.
William Smith, profesor si sef al catedrei de Biochimie de la Universitatea din Michigan (SUA), argumenteaza intr-un studiu ca totusi uleiurile vegetale sunt o sursa de prostanoide, o subclasa a eicosanoidelor, care includ prostaglandinele, prostaciclinele si tromboxanii, cu rol fiziologic extrem de important, dar care in cantitati mari produc inflamarea tesuturilor si organelor.
Studiile acestuia releva ca fata de uleiul vegetal, uleiul de peste reduce formarea in exces a prostanoidelor, datorita inhibarii ciclooxigenazei, enzima care catalizeaza transformarea uleiurilor vegetale in prostanoide. Prezenta acizilor grasi din familia n-3 in dieta, in special al celor prezenti in uleiul de peste, implica un aport corespunzator de antioxidanti, in special vitamina E, pentru a putea fi evitate procesele de lipoperoxidare, cu efecte grave asupra organismului.
Sursa: Jurnalul National
