Efectul pozitiv al vitaminei D contra tuberculozei se confirma. Un studiu britanic publicat in Proceedings of the National Academy (PNAS) are in vedere posibilitatea de a administra doze suplimentare de vitamina D personelor care primesc un tratament antimicrobian contra altor infectii pulmonare, precum pneumoniile.
Prezenta in anumite alimente (in special in carnea de peste), vitamina D are particularitatea de a fi secretata in mod natural de organism cu conditia expunerii (insa nu prea indelungata, pentru a evita aparitia cancerului cutanat) la razele ultraviolete ale Soarelui, in principal in timpul verii.
Rolul ei benefic contra rahitismului la copii sau contra bolilor scheletului (osteoporoza, osteomalacie) a justificat decizia de a administra multor generatii de copii faimoasele doze zilnice de ulei din ficat de peste. Acesta a fost inlocuit de circa patru decenii de vitamina D sintetica, care are un gust mai putin pronuntat, administrata sub forma de picaturi sau de fiole.
In schimb, publicul larg nu prea este la curent cu faptul ca „vitamina Soarelui” are particularitatea de a stimula sistemul imunitar si deci de a ajuta organismul sa lupte contra unor agenti patologici. In 2011, echipa coordonata de Adrian Martineau de la Natioonal Institute of Medical Research din Londra a publicat in revista medicala The Lancet un studiu care arata ca bacilul Koch (agentul responsabil cu declansarea tuberculozei) era mai repede eradicat la pacientii aflati sub antibioterapie care primeau suplimente de vitamina D, in comparatie cu alti pacienti tratati cu aceleasi antibiotice dar care primeau un placebo.
Analiza sputei a aratat ca bacilul Koch a disparut in 36 de zile la pacientii din primul grup si in 43,5 zile la pacientii din cel de-al doilea grup. Aceasta diferenta de 7,5 zile nu este considerata una semnificativa, exceptandu-i pe pacientii purtatori ai unei variatii la nivelul genei receptoare de vitamina D, pentru care diferenta era mai mare. „Acest rezultat demonstreaza ca vitamina D optimizeaza tratamentul antibiotic la pacientii care au un profil genetic «bun» si nu le face rau nici celorlalti”, a spus medicul Jean-Claude Souberbielle, endocrinolog la spitalul Necker din Paris.
Studiul publicat in PNAS de aceeasi echipa a depasit un prag suplimentar, aratand ca vitamina D reduce si efectele inflamatorii ale infectiei la pacientii din aceeasi categorie care au prelungit perioada in care au primit acele suplimente pana la sfarsitul testului, iar acest lucru este valabil indiferent de profilul genetic al pacientului.
„Aceasta descoperire este foarte interesanta, mai ales in cazul tuberculozei cerebrale sau cardiace, afectiuni pentru care reactia inflamatorie este deosebit de nociva”, a explicat profesorul Jean-Paul Viard, specialist in boli infectioase la spitalul Hôtel-Dieu din Paris. „In plus, este pentru prima oara cand descoperim o descriere atat de completa a actiunii vitaminei D asupra unui numar atat de mare de markeri ai sistemului imunitar”, a adaugat el.
Prin accelerarea procesului de vindecare, vitamina D reduce perioada in care bolnavul este contagios, ca si intensitatea durerilor generate de leziunile pulmonare.