Ziua Mondiala pentru Combaterea Desertificarii

Desertificarea este procesul de degradare a terenurilor provocat de variatiile de clima si impactul uman. Ea afecteaza in special terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de vedere ecologic. Desertificarea are loc in zonele de uscat in care pamantul este deosebit de fragil, unde caderile de ploaie sunt rare si climatul aspru. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmata de pierderea capacitatii solului de a sustine recolte, pasuni sau alte activitati umane.Cele mai evidente efecte ale desertificarii sunt degradarea padurilor si scaderea productiei de alimente. Seceta si desertificarea au ca rezultat saracia si foametea. Aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de eroziune si degradarea solului. Aceasta reprezinta un sfert din terenurile din intreaga lume – o suprafata de trei ori mai mare decit Europa. In peste 100 de tari, 1 miliard de oameni din populatia lumii de 6 miliarde sunt afectati de desertificare.

Conventia ONU privind Combaterea Desertificarii – UNCCD – lansata la Paris in 1994, a fost semnata de Guvernul Romaniei si ratificata de Parlament prin Legea nr. 629/1997. Interesul Romaniei in aceasta problema rezulta din faptul ca 1/3 din teritoriul tarii (7 mil. ha) si cca. 40% din suprafata agricola sunt situate in zone cu risc de desertificare, respectiv cu un raport precipitatii/evapotranspiratie egal sau mai mic de 0,65. Regiunile cele mai expuse sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei si Sudul Campiei Romane. In teritoriu, desertificarea se manifesta prin reducerea suprafetelor acoperite cu vegetatie, intensificarea severa a eroziunii solului prin apa si vant si a salinizarii (risc ridicat in perimetrele irigate), crustificarea si compactarea solului, saracirea drastica a solului in materie organica si elemente nutritive, cresterea frecventei, duratei si intensitatii perioadelor de seceta, cresterea progresiva a intensitatii radiatiei solare (incalzirea atmosferei).

In judetul Braila calitatea solului este afectata fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de actiuni antropice agricole si industriale. Factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora.

Terenurile degradate din judetul Braila reprezinta 33,57% din suprafata judetului.

Restrictiile calitatii solurilor, cu referire la degradare si potentalul productiv redus, se regasesc in urmatoarele grupari de soluri:

– Soluri saraturate sau afectate de saraturare: 65.183 ha

Procesele de saraturare pe cernozomuri si soluri aluviale sunt de origine antropica (secundara) si au aparut in conditiile indiguirii si neaplicarii lucrarilor ameliorative pe lunci si in conditiile pierderilor de apa din amenajarile de irigatie, ridicarii panzei freatice si neaplicarii tehnologiilor ameliorative corespunzatoare.

– Soluri afectate de compactare: 75.000 ha

– In lunca aceste soluri sunt frecvente, ocupand peste 50.000 ha. S-au format datorita configuratiei litologice favorabile (prezenta cu preponderenta a fractiunilor fine in stratul arabil) cat si prin efectuarea lucrarilor agricole in conditii de umiditate ridicata, toamna tarziu.

– In campie procesele de compactare afecteaza peste 25.000 ha fiind localizate frecvent la adancimea partii inferioare a stratului arabil (talpa plugului) datorandu-se agrotehnicii necorespunzatoare aplicate.

– Soluri afectate de eroziune eoliana: 19.830 ha

Sunt soluri nisipoase situate majoritatea in campia Calmatuiului si pe terasele raului Buzau. Datorita texturii grosiere, a fertilitatii reduse si a vegetatiei slab reprezentate, aceste soluri sunt frecvent supuse deflatiei, reclamand interventii de fixare si aplicarea unui sistem de agricultura ameliorativa specifica. Dupa anul 1991, odata cu defrisarile intense ale plantatiilor de vii si taierile necontrolateale perdelelor forestiere, fenomenul de eroziune prin deflatie pe aceste soluri s-a accentuat.

Schimbarile climatice pot precipita procesul de desertificare, insa activitatile umane sunt cauza principala cea mai frecventa. Supracultivarea epuizeaza solul. Despaduririle inlatura copacii care sustin solul fertil de pamant. Suprapasunarea pasunilor dezgoleste pamantul de iarba. Unul din principalele instrumente de combatere a extinderii desertificarii este plantarea de arbori si alte plante care mentin calitatea solurilor.

Pentru a opri raspandirea desertificarii, folosirea terenurilor pentru agricultura si pasunat trebuie sa devina sanatoasa in raport cu mediul, acceptabila social, rationala si fezabila economic.

Articolul precedent8 Iunie – Ziua Mondiala a Oceanelor
Articolul următorZiua Soarelui

Articole similare

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,553FaniÎmi place
97CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente