90% din populatia urbana a Uniunii Europene este expusa poluarii cu particule fine peste nivelul maxim admis de OMS

0
52
90% din populatia urbana a Uniunii Europene este expusa poluarii cu particule fine peste nivelul maxim admis de OMS
90% din populatia urbana a Uniunii Europene este expusa poluarii cu particule fine peste nivelul maxim admis de OMS

Raportul Agentiei Europene de Mediu arata ca peste 90% din populatia urbana a Uniunii Europene este expusa poluarii cu particule fine peste nivelul maxim admis de Organizatia Mondiala a Sanatatii. In plus, 98% dintre europeni sunt expusi unor concentratii de ozon la nivelul solului peste recomandarile OMS. Cu toate acestea, producatorii de autovehicule refuza sa doteze masinile pe benzina cu filtru de particule, asa cum sunt motoarele diesel. In Europa, anual, peste 400.000 de oameni mor din cauza bolilor provocate de poluare, in timp ce, la nivel mondial cifra este estimata la sapte milioane.

Emisiile de la tevile de esapament ale masinilor din zonele urbane, de la incendiile forestiere, amoniacul emis de lucrarile agricole, centralele electrice pe baza de carbune din intreaga lume si chiar eruptiile vulcanice afecteaza calitatea aerului pe care il respiram. Uneori, sursele de poluanti se afla la mii de kilometri de locul in care se produce poluarea. Emisiile de particule PM 10 si PM 2,5 s-au redus in Uniunea Europeana intre 2002 si 2011, potrivit raportului Agentiei Europene de Mediu. Insa, in 2011, 33% dintre europenii care locuiau la oras traiau in zone unde concentratiile maxime admise de PM 10 in 24 de ore au fost depasite. Aceste particule care ne ajung in plamani si in sange sunt la originea unor afectiuni respiratorii si cardio-vasculare. Particulele PM 10 sunt emise in special de procese mecanice, precum activitatile de constructii, in timp ce particulele PM 2,5 provin din arderi (lemn, carburanti, in special diesel). Autorii studiului prezentat de Agentia Europeana de Mediu recunosc insa ca statele europene au redus semnificativ unele emisii, inclusiv dioxidul de sulf, plumbul si monoxidul de carbon.

Marele Smog, un semnal de alarma

Londra, 4 decembrie 1952. O ceata densa s-a lasat peste oras. Briza a incetat sa mai bata. In urmatoarele zile, aerul din oras a ramas pe loc, arderea carbunelui a eliberat niveluri ridicate de oxizi de sulf si a dat o nuanta galbuie cetii. In scurt timp, spitalele s-au umplut de oameni care sufereau de boli respiratorii. Atunci cand fenomenul a atins cel mai critic nivel, vizibilitatea era atat de redusa in unele locuri, incat oamenii nu isi puteau vedea propriile picioare. In timpul Marelui Smog din Londra, se estimeaza ca, peste rata medie a deceselor, au murit intre 4.000 si 8.000 de persoane – in special sugari si persoane in varsta. De atunci, s-au schimbat multe. In anii care au urmat, cresterea sensibilizarii la nivel public si politic a condus la elaborarea de acte legislative care au vizat reducerea poluarii aerului din surse stationare, precum locuintele, comertul si industria. In ultima parte a anilor ’60, multe tari, nu doar Regatul Unit, au inceput sa adopte legi pentru combaterea poluarii aerului. In cei 60 de ani care au trecut de la Marele Smog, calitatea aerului in Europa s-a imbunatatit in mod substantial, in mare parte datorita legislatiei nationale, europene si internationale eficace. In unele cazuri, a devenit clar ca problema poluarii aerului ar putea fi rezolvata doar prin cooperare internationala. In anii ’60, studiile au aratat ca ploaia acida care cauza acidificarea raurilor si lacurilor scandinave era provocata de poluantii emisi in aer in Europa Continentala.

Masinile diesel polueaza mai putin

Un studiu Transport & Environment (organizatie subordonata Comisiei Europene) arata ca noile motoare „mai economice si mai prietenoase cu mediul” sunt, de fapt, mult mai poluante. Cantitatea de substante nocive pe care le lasa in atmosfera este de pana la 40 de ori mai mare si astfel numarul de particule periculoase pentru organism este de 1.000 de ori mai mare. Ambele masuratori sunt raportate la motoarele diesel cu filtru de particule, care, in momentul de fata, sunt cel mai putin poluante datorita unui filtru de particule. Exact filtrul de particule pe care producatorii de masini refuza sa-l standardizeze pe masinile cu motoare pe benzina. Costul aproximativ pentru producator, dar si pentru cumparator, este de doar 50 de euro. In Europa, mor 400.000 de oameni anual din cauza poluarii, iar masinile sunt unul dintre cei mai importanti factori responsabili de asta. 90% din populatia UE respira aer poluat. Pierderile nu se cuantifica doar in vieti, ci si in bani, costurile pentru tratament si suport social fiind intre 330 si 940 miliarde de euro pe an.

Incendiile, o alta sursa de poluare

Incendiile forestiere si ale pajistilor din Europa afecteaza in medie aproximativ 600.000 de hectare (de 2,5 ori suprafata Luxemburgului) pe an si reprezinta o sursa semnificativa de poluare atmosferica. Din nefericire, noua din zece incendii sunt considerate a fi cauzate direct sau indirect de catre oameni, de exemplu, in mod intentionat, din cauza tigarilor aruncate, focurilor de tabara, sau din cauza fermierilor care ard resturile culturilor dupa recolta.

„O mare parte a populatiei nu traieste intr-un mediu sanatos (…). Europa trebuie sa dea dovada de ambitie si sa mearga mai departe de legislatia pe care a adoptat-o” si care e mai putin stricta decat recomandarile OMS, declara directorul executiv al Agentiei Europene de Mediu, Hans Bruyninckx.

Incalzirea globala, a doua consecinta grava

Producatorii din industria auto au inceput de cativa ani sa fabrice masini cu motoare mici (tehnica downsizing-ului) ca sa reduca taxele pe cilindree pe care le plateste cumparatorul. Odata cu acest avantaj s-au promovat si cele ale emisiilor mai mici de noxe. Trendul este de inlocuire treptata a masinilor diesel cu cele pe benzina incepand din 2020 incolo. Studiul spune ca pana in 2030 vor fi mai multe particule nocive emise in atmosfera de motoarele cu benzina decat de cele cu motorina. Filtrele de particule au aparut pe masinile diesel acum 10 ani. Producatorii de masini sunt vinovati si pentru ca modifica standardul Euro (6, actual), care e indeplinit numai in testele oficiale.

Cu doar 45 de dolari, poluarea este zero

Dupa cinci ani de studiu, doi tineri, acum in varsta de 18 ani au prezentat o solutie pentru a avea poluare zero de la autovehicule. Este vorba despre un sistem care se monteaza pe teava de esapament care opreste complet emisiile de CO2 si alti compusi poluanti. Filtrul are in el niste alge care mananca dioxidul si nu imprastie in atmosfera nicio noxa. Fotosinteza este procesul principal de la care s-a pornit. Pe drum, cei doi au mai dezvoltat niste reactii necesare pentru neutralizarea totala a noxelor emise de masini. Dispozitivul poate fi utilizat minimum opt saptamani, apoi se inlocuieste, iar analistii estimeaza ca filtrul se va ieftini mult daca va fi produs pe scara larga. Acum este evaluat la 45 de doari americani. Inventia este sustinuta de companii de renume, printre care ExxonMobile si Intel.

Radar antipoluare

Cercetatorii de la Universitatea Carlos III din Madrid, Spania, au inventat radarul care masoara nivelul de poluare. Potrivit creatorilor sai, radarul poate masura in timp real poluarea emisa de fiecare masina care circula pe un drum cu mai mult de doua benzi pe sens. Mai mult, conceptul poate fi transformat intr-o solutie completa de gestionare a traficului in zonele aglomerate. Cu ajutorul sistemului dezvoltat de spanioli, autoritatile pot modifica limitele de viteza astfel incat nivelul de poluare dintr-o anumita zona sa fie redus la minimum. Potrivit cercetatorilor, 4% dintre masinile care circula in prezent pe sosele sunt vinovate pentru 90% din totalul de emisii toxice. Astfel, radarul creat de ei poate ajuta autoritatile sa identifice mai usor masinile care polueaza foarte mult si sa remedieze problema. Cum reuseste o camera sa detecteze poluarea emisa de masini? Conform spaniolilor, toate gazele toxice contin cate o semnatura proprie care poate fi „citita” de un senzor infrarosu. Astfel, radarul – care e o camera multispectrala modificata – foloseste o serie de filtre pentru a analiza diferite portiuni ale luminii si a releva semnaturile specifice fiecarui gaz toxic.

Ghetarii Groelandei s-au topit in patru zile

Calota glaciara a Groenlandei s-a topit in proportie de 97% la jumatatea lunii iulie, potrivit NASA, suprafata neacoperita de gheturi fiind acum de doua ori mai mare decat in verile din anii precedenti. Potrivit Agentiei spatiale americane, aceasta topire neobisnuita s-a produs in doar patru zile, in perioada 8 – 12 iulie, si ar putea contribui la o crestere a nivelului oceanelor. Expertii de la NASA au crezut mai intai ca este vorba de o eroare. „Este o situatie atat de neobisnuita, fara precedent, incat prima oara m-am intrebat daca rezultatul masuratorilor era corect sau daca era vorba de o eroare in datele primite”, a spus Son Nghiem, expert al agentiei spatiale americane. Insa calculele specialistilor americani sunt corecte: gheturile Groenlandei s-au topit in iulie pe o suprafata care nu a fost niciodata atat de intinsa in cei 30 de ani de monitorizare prin satelit. Potrivit datelor furnizate de trei sateliti, analizate de NASA si de profesori universitari, circa 97% din calota glaciara groenlandeza s-a topit la jumatatea lunii iulie, a anuntat agentia spatiala americana intr-un comunicat. Son Nghiem a observat disparitia gheturilor din Groenlanda pe 12 iulie, in momentul in care analiza datele furnizate de primul satelit. Datele oferite de alti doi sateliti au confirmat ulterior aceasta descoperire.

Hartile prin satelit au dezvaluit faptul ca topirea calotei glaciare a crescut de la 40%, in 8 iulie, la 97%, in 12 iulie. Aceste rezultate au fost cunoscute la doar cateva zile dupa ce un imens bloc de gheata, cu o suprafata de doua ori mai mare decat cea a Parisului sau a cartierului newyorkez Manhattan, s-a desprins dintr-un ghetar din Groenlanda. NASA a precizat ca cel mai inalt punct de pe calota glaciara groenlandeza, situat la peste trei kilometri deasupra nivelului marii, prezenta la randul sau semne de dezghet. Potrivit expertei Lora Koenig, acest tip de dezghet se produce in medie la fiecare 150 de ani. „Ultima oara a avut loc in 1889, evenimentul se « prezinta » la intalnirea programata. Insa, daca vom continua sa observam acest tip de topire a gheturilor si in anii urmatorii, va fi agonizant”, a adaugat Koenig.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here