Compania de stat Nuclearelectrica a ales in toamna anului trecut compania China National General Nuclear Power Corp (CGN) drept partenerul pentru realizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Insa Daniela Lulache, directorul general al societatii romanesti, avertiza intr-un interviu recent ca partea romana nu va semna contractul „in orice conditii“ si ca „exista un plan B“ in cazul in care negocierile esueaza.
Avantajele energiei nucleare in Romania
1- Ciclu industrial complet.
Romania este printre putinele state din lume care are un ciclu industrial complet in acest domeniu, astfel ca avantajele energiei nucleare sunt enorme. Cand au luat decizia dezvoltarii energiei nucleare in Romania, liderii comunisti au avut in vedere faptul ca Romania detine mine de uraniu. Acum, tara noastra extrage uraniu la Crucea (judetul Suceava), dar planuieste deschiderea de noi exploatari in zona Tulghes (Harghita) – Grinties (Neamt). Urmeaza prelucrarea uraniului la Feldioara, in judetul Brasov. Atat extragerea, cat si prelucrarea uraniului se fac de catre Compania Nationala a Uraniului (CNU).
Aceasta este programata sa fuzioneze cu producatorul de energie Nuclearelectrica, care este, de fapt, singurul sau client. De la Feldioara, uraniul ajunge la Fabrica de Combustibil Nuclear, de la Mioveni, unde uraniul este transformat in „pastile“. Pastilele sunt apoi incluse in teci de zirconiu, iar mai departe, fasciculele de combustibil nuclear ajung la centrala nucleara de la Cernavoda. Un astfel de fascicul inmagazineaza energia a 1.100 de tone de carbune.
Aceasta furnizeaza 18% din energia produsa la nivel national, cu doua reactoare nucleare de 700 MW, dar statul planuieste realizarea a inca doua unitati. Tehnologia folosita este CANDU, de provenienta canadiana. Principalul avantaj al acesteia este faptul ca foloseste uraniu natural, nu imbogatit. Concomitent, la Regia Autonoma de Activitati Nucleare (RAAN) de la Drobeta Turnu Severin se produce apa grea necesara reactoarelor de la Cernavoda.
2- Independenta energetica.
O vorba romaneasca spune „sa nu-ti pui toate ouale in acelasi cos“. Zicala este atat de actuala incat se poate aplica in aproape orice domeniu, de la investitii pe bursa pana la domeniul energetic. Problema este simpla: nu trebuie sa fii dependent de o singura sursa, an orice domeniu ai activa. Faptul ca Romania dispune de un ciclu industrial complet in industria nucleara este un avantaj strategic incomensurabil, in conditiile in care Rusia a redus haotic furnizarea de gaze, din septembrie incoace, atat catre Romania, cat si catre alte state europene, precum Polonia, Ungaria, Slovacia sau Austria.
In plus, intelegerile incheiate de catre alte state in domeniul nuclear nu duc neaparat la independenta fata de Rusia. Ungaria, tara dependenta de gazul rusesc, a semnat un acord pentru realizarea a doua reactoare nucleare la Paks cu…Rosatom. Iar problema cu centralele realizate de catre rusi este ca esti dependent de catre o subsidiara a Rosatom, Tvel, pentru combustibilul nuclear, dar si de alte subsidiare pentru diverse lucrari sau piese. De altfel, acest lucru este demonstrat si de recentul accident de la centrala nucleara Zaporoje, din Ucraina, cand defectarea unui reactor a facut ca intreaga tara sa devina dependenta de importurile de electricitate si carbune din Rusia.
3- Fara probleme cu poluarea.
Romania nu isi poate respecta angajamentele europene de reducere a emisiilor de carbon si de alte gaze cu efect de sera fara energia nucleara. In plus, energia nucleara nu a inregistrat in tara noastra niciun eveniment serios sau accident. Ba chiar invers, reactoarele 1 si 2 sunt printre cele mai fiabile din lume, avand printre cei mai buni factori de capacitate din lume. Acesta este un indicator care rataa faptul ca un reactor a fost conectat la sistemul energetic national si a produs continuu electriictate. Per total, centrala de la Cernavoda are un factor de capacitate de 88% in medie, fiind in primele zece din lume. Pe romaneste, centrala a produs energie in 88% din timpul scurs.
Dezavantajele energiei nucleare
1- Energia nucleara este foarte scumpa.
In acest moment, un MWh de energie generata la Cernavoda are un cost in jur de 140-145 de lei, insa acesta nu tine cont de faptul ca mare parte din investitii au fost facute de catre stat inainte de 1989, iar intre timp s-au amortizat. De asemenea, Nuclearelectrica trebuie sa investeasca 1-1,5 miliarde de euro pentru prelungirea duratei de viata a reactorului 1 cu inca 25 de ani. Unitatea 1 a fost data in folosinta in 1996, astfel ca in 2025-2026 ar trebui oprita. Totusi, prin investitii masive, durata de viata poate fi extinsa.
De asemenea, proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda costa 6,5 miliarde de euro, o suma imensa, de care Romania nu dispune. Mai mult, din cauza ca in Romania exista o surpraproductie de energie electrica, proiectul nici nu este fezabil, astfel ca statul trebuie sa asigure sprijin. In acest moment, Guvernul ia in considerare fie acordarea de garantii de stat, fie semnarea unor contracte pe durata mare de timp in afara OPCOM, bursa de energie, fie folosirea unor instrumente numite „contracte pentru diferenta“.
Acest mecanism inseamna garantarea de catre stat a unui anumit pret de vanzare pentru energie, ca sa faca viabil proiectul. Compania ar vinde energia pe piata, iar statul ar acorda diferenta pe MWh pana la pretul convenit, daca pretul de piata este prea mic. Iar daca pretul de vanzare ar fi mai mare decat cel garantat, compania returneaza statului suma in plus. Problema este ca pentru investitia de la Cernavoda, pretul garantat ar fi foarte mare, ceea ce inseamna ca statul va subventii consistente.
2- Romania nu are inca un depozit final de deseuri.
In acest moment, toate reziduurile nucleare de la Cernavoda, atat cele simple, de genul manusi sau costume de protectie, cat si combustibilul nuclear sunt depozitate pe platforma de la Cernavoda. Totusi, tara noastra trebuie sa realizeze un depozit final, constructia acestuia fiind foarte scumpa. In prezent, o parte din deseurile radioactive sunt depozitate la Baita Bihor, care este o veche mina de exploatare a uraniului. Acesta se va inchide in perioada 2020 — 2025. Un astfel de depozit urma sa se construiasca la Saligny, in judetul Constanta, investitia urmand a costa in jur de 450 de milioane de euro, dar acesta ar urma sa functioneze timp de 60-70 de ani.
3- Riscul unor dezastre naturale sau al unor atentate teroriste.
Asa cum s-a demonstrat si in cazul cutremurului care a zguduit centrala japoneza Fukushima din 2011, dar si a problemelor din Orientul Mijlociu, acest risc nu poate fi trecut cu vederea. Mai ales ca Statul Islamic a pus deja Romania pe o harta a viitoarelor „cuceriri“ ale jihadistilor.
