Industria incineratoare de deseuri municipale si asimilabile a devenit de-a lungul anilor tot mai priceputa in a vinde o spoiala aurita, in a corupe decidentii si in a-si maximiza profitul pe seama celor multi si dezinformati. In ultimii ani, tarile vestice au inceput sa se trezeasca. In Romania insa, in ciuda tendintelor la nivel UE, a evoluat un curent favorabil acestor tehnologii care promit energie “verde”, locuri de munca si „salvarea “ fondurilor publice locale.
Nu e de mirare ca decidenti, autoritati publice si nu numai sustin solutii pe termen scurt precum incinerarea deseurilor. Acestea sunt insa false solutii, iar mai jos am descris doar o parte dintre miturile promovate de industrie si realitatea din spatele PR-ului spoit in verde.
MIT nr. 1: Sursa de energie regenerabila
Deseurile NU sunt o sursa de energie regenerabila, deoarece constau din materiale finite (ex. paduri defrisate, petrol etc). Distrugerea prin ardere sau ingropare a acestor materiale creeaza o cerere pentru alte “deseuri” incurajand mineritul si exploatarea resurselor primare. Incinerarea deseurilor ar avea sens, daca am avea o alta planeta pe care sa migram.
MIT nr. 2: Tehnologiile moderne nu polueaza.
Incineratoarele cu nume ca” piroliza”,” gazificare”,” jet de plasma” si energie din deseuri” emit dioxine, furani, metale grele, in ciuda declaratiilor industriei ca acestea ar fi tehnologii ”verzi”. In SUA si Uniunea Europeana, aceste tehnologii sunt definite in legislatie si reglementate ca incineratoare. In numeroase tari incineratoarele sunt percepute si tratate din punct de vedere al acceptabilitatii lor si masurilor preventive similar cu centralele nuclearo-electrice. Poluantii capturati sunt transferati la alte produse, determinand cresterea toxicitatii in deseul in stare solida rezultat din incinerare si reprezentat de cenusa, zgura, funingine, namolul de epurare. Promotorii incinerarii sustin in mod fals ca cenusa stabilizata biologic nu este toxica.
Chiar daca exista diferente clare intre diversele tipuri de instalatii, conceptul distrugerii deseurilor ramane acelasi. Deseurile reziduale (nereciclabile) constituie cel mult 10% din deseurile municipale. O cantitate mai mare de deseuri reziduale inseamna un sistem prost gandit. Deseurile reziduale trebuie sa fie vizibile pentru a ne ghida in directia reproiectarii produselor si a limita producerea/consumarea acelor produse care nu pot fi reparate, reutilizate, reciclate sau compostate. Distrugerea deseurilor prin orice fel de tehnologie camufleaza esecul acestui sistem
MIT nr. 3: Temperatura de ardere in coincineratoare si alte instalatii moderne este mult mai mare decat in cazul incineratoarele clasice ceea ce impiedica producerea dioxinei.
Temperatura ridicata nu reprezinta un argument. Producerea dioxinelor si a furanilor depinde de materialele arse si are loc in perioada de incalzire a cuptorului, pe masura ce temperatura creste. Mai multe detalii tehnice gasiti aici. Asadar nu este vorba despre cat de ridicata este temperatura, ci despre cat de repede se incalzeste cuptorul – cu cat mai lent, cu atat este mai poluant. De asemenea, reziduurile raman sub forma de cenusa volanta sau zgura, care sunt deseuri periculoase. Acestea sunt depozitate in rampe sau sunt transferate in materiale de constructii, ceea ce inseamna ca acestea devin toxice si de o calitate indoielnica.
MIT nr. 4: Solutie sustenabila
Incinerarea si depozitarea in rampa a deseurilor camufleaza dovezilor unui stil de viata consumerist si risipitor. Fiecare incinerator construit amana reala tranzitie spre sustenabilitate cu cel putin 25 de ani. Sustenabilitatea inseamna in primul rand tranzitia de la o economie liniara (exploatare, productie, consum, distrugere a resurselor) bazata pe consumul nelimitat al resurselor finite ale planetei, la una circulara, in care deseurile SUNT resurse, fiind refolosite, reciclate sau compostate.
MIT5: Incinerarea deseurilor este o practica sustinuta in UE.
Tehnologiile incineratoare sunt extreme de nepopulare peste tot in lume. Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA) este cea mai mare alianta globala prezenta in 95 tari, inclusiv in Romania, si formata din peste 900 de grupuri de actiune la firul ierbii. Initiatoarea si cofondatoarea GAIA este Annie Leonard cunoscuta pentru proiectul The Story of Stuff. In ultimii 20 de ani, campaniile GAIA au dus la stoparea a peste a 150 de proiecte de incinerare, dintre care peste 8o doar in Europa. Comisia Europeana sustine alternativele la incinerare prin Pachetul Economie Circulara:Deseuri lansat in iulie 2014. Mai mult, Ministrul mediului francez, Ségolène Royal, a afirmat ca tehnologiile de obtinere a energiei din deseuri sunt depasite si ca viitorul apartine strategiilor “Zero Waste” si a economiei circulare, anuntand in 2014 stoparea treptata a industriei incineratoare.
MIT nr. 6: Incineratoarele sunt solutii moderne, care pot rezolva problema deseurilor din Romania.
Romania este una dintre tarile UE cu cea mai ridicata rata de depozitare la rampa, de 96%, cu o rata de reciclare dintre cele mai reduse. Cu toate acestea, lipsa instalatiilor de incinerare a deseurilor municipale si asimilabile constituie un aspect pozitiv. Ceea ce inseamna ca vom putea implementa mult mai usor strategii inovatoare precum practicile „zero deseuri/zero waste “, evitand in acest fel erorile statelor vest-europene din trecut. In caz contrar, aceste tehnologii odata instalate trebuie “hranite” continuu pe o durata de minim 25 de ani, ceea ce inseamna ca in functie de capacitatea instalatiei vom ajunge in scurt timp la punctul in care, fie vom importa gunoaiele altor tari, fie vom fi nevoiti sa generam mai multe deseuri. Adica, sa consumam si sa aruncam mai mult pentru ca instalatia sa fie viabila din punct de vedere economic. Adio reciclare!
MIT nr. 7: Dezvoltarea industriei incineratoare creeaza locuri de munca.
In ciuda investitiilor masive pe care le implica, incineratoarele creeaza foarte putine locuri de munca pe termen lung pentru comunitate. Pentru fiecare 10.000 de tone de deseuri procesate anual, incineratoarele si rampele creeaza un singur loc de munca, in timp ce unitatile de reciclare creeaza 10, iar reutilizarea, remanufacturarea si repararea creeaza mult mai multe (20-300, in functie de materiale). Spre ex. cu o rata de reciclare de mai putin de 33%, industria reciclarii din SUA furnizeaza in prezent peste 800.000 de posturi. O rata de reciclare de 75% la nivel national ar crea 1,5 milioane de locuri de munca.
Cel mai cunoscut incinerator din Italia, Brescia, cu o capacitate de ardere de 250 000 tone/an, a costat 300 milioane Euro. In prezent, Brescia a devenit orasul cu cel mai ridicat pret pentru tratarea deseurilor, cea mai ridicata rata de generare a deseurilor, doar 40% colectare selectiva si este blocat intr-un contract pe 20 de ani, in timp ce alte orase din regiune genereaza jumatate din cantitatea de deseuri, recicleaza peste 70% si taxeaza mai putin pentru serviciile de salubrizare. Mai mult, acest incinerator a primit, din 1998 pana in prezent, sute de milioane de Euro in subventii energetice, insa nu a creat mai mult de 80 de locuri de munca. In comparatie, provincia Nova Scotia, Canada, a respins incinerarea si a atins tinta de 50% redirectare de la rampa in 5 ani, fiind create peste 3 000 de locuri de munca in colectarea, compostarea deseurilor si industria reciclatoare.
MIT nr. 8: Nu exista alternativa!
Alternativa a fost implementata cu succes in peste 300 de orase, pe 5 continente. Principalele elemente pe care se bazeaza strategia „Zero Deseuri/Zero Waste “sunt preventia, separarea deseurilor si colectarea acestora la sursa, compostarea, mineritul urban, stimulente financiare precum “Platesti pentru cat arunci”, ecodesign – proiectare ecologica a produselor/materialelor, drepturile sistemului informal de reciclare (wastepickers rights), consum redus, responsabil, etic, echitabil. Zero Waste inseamna economie circulara si colaborativa.
Zero Waste = 5 R:
REDUCERE
REUTILIZARE
RECICLARE
REPROIECTARE
RESPECT pentru sistemul informal de colectare.
Va urma!
Mai multe detalii in curand pe www.CuratMurdar.org
