Compostul – Ingrasamant ecologic natural
29 Noi 2007 Comenteaza pe Forum Trimite prin Email
Compostul se obtine prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleava, resturi de buruieni si de leguminoase, nutreturi depreciate) la care se pot adauga substante minerale (var, cenusa, etc.).
Aceste resturi se aduna in gramezi, se uda din cand in cand pentru a favoriza procesul fermentarii. Pentru compostare putem folosi practic toate deseurile organice care se produc in mediul inconjurator.
Materiile prime ce pot fi folosite pentru compostare sunt:
- materii organice animaliere: gunoi de grajd (bovine, cabaline, porcine, pasari, ovine) zeama de balegar, ingrasamant lichid;
- materii organice vegetale: resturile vegetale ale plantelor de cultura (paie, coceni de porumb) rumegus de lemne si de plante, coaja de copac, iarba frunzis;
- produse secundare din industria textila, de piele, de hartie, din industria alimentara (industria de conserve, industria spirturilor, etc.);
- deseuri gospodaresti (de hartie, de bucatarie, de gradina, namol rezidual etc.).
Procesul de compostare
Microorganismele prezente in deseurile organice incep descompunerea materialelor, proces care este insotit de degajare de caldura, astfel creste temperatura gramezii. La peste 40°C incepe procesul de descompunere. Temperatura creste pana la 60°C cand se consuma rapid mai multi compusii prin descompunere (zaharul, amidonul, grasimile si proteinele). Prin degajarea de proteine din amoniac PH-ul devine alcalin. In aceasta faza incepe descompunerea materialului mai rezistent (celuloza), viteza reactiei scade, fiind insotita de scaderea temperaturii.
Odata cu scaderea temperaturii ciupercile termofile din gramada se inmultesc din nou si contribuie la descompunerea celulozei. Acest proces se desfasoara destul de repede, in decursul catorva saptamani.
Fermentatia este ultima etapa care necesita cateva saptamani. Reactiile care au loc conduc la transformarea materiei organice ramase in molecule mari de humus sau acizi humici. In aceasta etapa exista o concurenta mare intre microorganisme pentru substantele nutritive. In aceasta faza isi fac aparitia reprezentantii microfaunei (acarieni, furnici, viermi) care participa la maruntirea resturilor organice.
Compostul face o multime de lucruri in beneficiul solului pe care ingrasamantul nu il poate face. In primul rand adauga materie organica ce imbunatateste calea in care apa interactioneaza cu solul. In solurile nisipoase compostul actioneaza ca un burete ajutand la retinerea apei in sol.
In solurile argiloase compostul adauga porozitate solului nedandu-i voie sa se satureze cu apa dar nici sa se intareasca. Compostul introduce in sol un mare numar de microbi (bacterii, ciuperci) si asigura habitatul corespunzator pentru ca acestia sa traiasca. Acestia la randul lor sunt capabili sa extraga substante nutritive din sol si sa le transfere plantelor.
Sursa: Unirea
Urmareste EcoMagazin.ro pe FaceBook
Pentru mai multe informatii buruieni, ciupercile, compost, compostare, descompunere, grajd, gunoi de grajd, ingrasamant, ingrasamant ecologic, ingrasamant natural, microbi, aboneaza-te gratuit la Noul Newsletter EcoMagazin, personalizat pentru tine!
Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor peste 7500 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul ecologistilor. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.
