Copiii nu trebuie „indopati” cu vitamine si suplimente alimentare!

0
95
Copiii nu trebuie „indopati” cu vitamine si suplimente alimentare!

Parintii apeleaza cu prea multa usurinta la vitamine si suplimente alimentare, sperand ca le vor creste imunitatea sau dorind sa le mareasca pofta de mancare. Aflati din articolul urmator cand ar trebui apelam la astfel de „ajutoare”.

Dr. Catalina Ionescu, medisc spercialist pediatru, Spitalul de Copii „Sf. Maria” Iasi: „Cei mai multi copii nu au nevoie de suplimente de vitamine si minerale. Suplimentarea se indica pentru copii care au carente datorate unor afectiuni severe, celor care au un dezechilibru in balanta alimentara in sensul lipsei unuia sau a mai multor principii alimentare. Trebuie retinut ca suplimentele vitaminice nu previn sau trateaza o afectiune. De retinut ca desi aceste produse sunt eliberate fara prescriptie medicala,ele sunt in final tot medicamente. Daca sunt administrate in exces, unele suplimente – in special vitaminele liposolubile – A, D, E  si K – pot fi toxice. Utilizarea in doze mari sau in exces pot avea consecinte nefaste. Este de preferat ca aceste vitamine si minerale sa fie preluate din alimente.  Si, de asemenea, sa se faca o evaluare inaintea administrarii de catre un medic specialist. Acesta poate stabili daca nu cumva exista o patologie asociata care determina sau intretine carenta. Multi parinti ofera copiilor suplimente dietetice de tipul vitaminelor, lasand pe planul secund diversificarea alimentatiei. Ca exemplu: daca un copil nu mananca lapte aportul de calciu este redus. Pentru confort, parintii ofera vitamine si considera ca problema este rezolvata. Aspect gresit pentru ca aceste suplimente au un continut redus de calciu sau alte vitamine sau minerale, in sensul ca ofera doar un procent mic din nevoia zilnica, in medie 6 -10 %. Pentru copii care au un apetit scazut sau o dieta selectiva, suplimentarea cu vitamine si minerale este indicata. Dar, asta doar dupa evaluarea si discutia cu medicul specialist. Doar asa se poate face o apreciere corecta a nevoilor fiecarui organism si necesitatea corectiei dietei. Atunci   poate fi luata in discutie suplimentarea vitaminica.

Situatii cand se poate recurge la vitamine sau suplimente alimentare

Indicatiile suplimentarii cu vitamine si minerale, dupa ce sunt apreciati toti parametri clinici si biologici, sunt:

* probleme severe de alimentatie (se indica multivitamine si minerale);

* o conditie medicala de tipul malabsorbtiei sau fibrozei chistice ce atreneaza probleme de absorbtie a vitaminelor si mineralelor din alimente (se indica multivitamine si /sau minerale);

* cand primeste medicatie anticonvulsivanta (se indica vitamina D);

* cand are o alimentatie restrictiva din cauza unor multiple alergii alimentare sau altor cauze;

* lipsa unuia sau a mai multor grupe alimentare din piramida alimentatiei, cum ar fi vegetale sau carne (se indica  multivitamine);

* nu bea suficient lapte sau alte produse lactate ( se indica  vitamina D si calciu);

* alimentatie vegetariana (poate avea nevoie de vitamina B12, D, fier, calciu si zinc);

* cand se administreaza suplimente vitaminice trebuie sa se tina cont de numarul de vitamine si minerale pe care le contin produsele respective, de dozajul lor in produsul respectiv, iar daca carenta este pe o vitamina sa se suplimenteze doar cu acel produs. Un copil in general – cu exceptiile prezentate mai sus – nu are nevoie de suplimentare cu vitamine”.

Vitamina A

* este necesara pentru o crestere normala, pentru o piele sanatoasa, reparatii tisulare si o vedere buna. Surse bogate: vegetale galbene, ficat.

Vitamina B

* ajuta la formarea globulelor rosii si sunt implicate in diverse procese metabolice. Surse: carne, ficat, peste, soia, lapte, oua, cereale.

Vitamina C

* asigura o crestere a rezistentei la infectii. Surse: fructe, tomate, cartof, brocoli, spanac. O doza de 25mg – 45mg de Vitamin C este adecvata pentru copil Daca dieta este bogata in legume si fructe nu este necesar suplimentarea cu vitamina C. Utilizarea Vitaminei C in prevenirea sau tratamentul infectiilor respiratoriii sau a racelilor obisnuite este controversata, studiile efectuate neevidentiind o reducere semnificativa in ceea ce priveste aparitia sau durata ulterioara a simptomelor de boala.

Vitamina D

* este importanta pentru formarea dintilor si oaselor, regleaza absorbtia de minerale cum este calciul. Surse: ulei de peste, oua, produse fortificate. Expunerea la soare completeaza sursa dietetica de viamina D. Indicatiile administrarii de vitamina D sunt:

– sugar alaptat la san sau alimentat mixt trebuie sa aiba suplimentare cu 400 ui zilnic de vitamina D din a 5-a zi de viata;

– toti sugarii alimentati artificial sau copii mai mari care consuma zilnic mai putin de ¼ din necesarul zilnic adus prin formule de lapte  vor primi 400 ui / zi de vitamina D;

– adolescentii care nu primesc vitamina D prin alimente;

– copii cu risc crescut de deficit de vitamina D datorat unor afectiuni sau administrarii de medicatie.

Calciul

* este necesar pentru cresterea si dezvoltarea osoasa. O ingestie neadecvata in perioada copilariei poate sa nu afecteze doar cresterea de la acel moment, dar poate contribui si la dezvoltarea osteoporozei mai tirziu. Surse: lapte , branza , iaurt si peste. Continut mediu  de calciu in  unele vegetale, ca brocoli si spanac. Necesarul de calciu este de 500 mg/zi la copii intre 1-3 ani, 800 mg/zi pentru copii cu varste intre 4-8 ani si 1.300 mg/zi pentru copii intre 9-18 ani. Aportul de calciu sub forma de supliment trebuie apreciat in raport cu alimentatia copiilor. Adolescentele care au grija de silueta lor si regurg adesea la cure de slabire trebuie sa stie ca un pahar de lapte cu continut scazut in grasimi le respecta dieta dar le si aduce necesarul de calciu si vitamina D zilnic. Recomandarile actuale indica suplimentarea cu calciu si vitamina D pana la varsta de10 ani, bineanteles in acord cu alimentatia copilului.

Fierul

* pentru perioadele de crestere rapida, fierul este esential pentru producere de sange si pentru masa musculara. La copil deficienta de fier se poate manifesta prin iritabilitate, agitatie, rezistenta scazuta la infectii, paloare, oboseala, scaderea randamentului scolar. De asemenea, prezenta menstrelor implica o suplimentare cu fier. Surse: carne si ficat. Cu continut mediu de fier sunt: spanac, prune si mazare.  Pentru a preveni deficienta de fier se recomanda pentru copii alimentati la san o suplimentare cu fier in doza mica de 1 mg/kg/zi incepand cu varsta de 4 luni. Sugarii care sunt alimentati cu formule de lapte fortifiate cu fier nu necesita, deseori suplimentare in primul an de viata. Alimentatia unui sugar dupa 6 luni  – varsta cu vegetale bogate in fier si carne rosie – asigura necesarul zilnic de fier. Administrarea de fier  trebuie realizata dupa recomandarea medicului de familie, in acord cu datele clinice si de laborator.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here